Indicele național al prețurilor de consum (NCPI) este o măsură a inflației naționale. Acesta diferă de IAPC prin singurul fapt că are o pondere diferită. Într-adevăr, ponderarea IPCN se bazează pe cheltuielile de consum final ale rezidenților de pe teritoriul național, în timp ce IAPC ia în considerare cheltuielile atât ale rezidenților, cât și ale nerezidenților.

Ce au făcut autoritățile luxemburgheze ca să oprească scumpirile

Anul trecut, inflația în Luxemburg urcase la peste 9%. La luxemburghezi operează însă o lege a indexării automate a salariilor (public și privat) și pensiilor în funcție de rata inflației, intenția Guvernului fiind de a menține puterea de cumpărare a populației.

Introdusă pentru prima dată pentru unele categorii de muncitori în anii 1920, alegea a fost treptat extinsă la mai multe categorii de salariați iar aplicarea ei a devenit universală în 1975. De atunci, sistemul a rămas în vigoare și a devenit o piatră de temelie a pieței muncii. Sisteme similare erau în vigoare în multe țări europene, în special în anii 1980, dar de atunci au fost fie eliminate, fie reformate.

Indexarea automată se aplică salariilor și salariilor atât în sectorul privat, cât și în cel public, cu excepția lucrătorilor detașați în Luxemburg. Multe prestații sociale sunt indexate automat în funcție de inflație și ele, în special prestațiile familiale (allocations familiales).

Asemenea indexări au fost aplicate în mod consecvent în perioadele de incertitudine sau de încetiniri economice

Înainte de 2005 tranșele erau plătite în luna imediat următoare celei în care inflația a depășit pragul stabilit.

De asemenea, structura coșului de consum e diferită la luxemburghezi. Ponderea alocată consumului de produse alimentare este de 3 ori mai mică decât în România iar la carne ponderea e chiar de 4 ori mai mică.

E drept, ei calculează cu cât s-au scumpit pneurile de la mașină sau parcările urbane, florile ori articolele destinate animalelor de companie.

Alți factori care au contribuit la reducerea inflației în Luxemburg

Scăderea temporară a cotei TVA: în septembrie 2022, guvernul luxemburghez a implementat măsuri temporare pentru combaterea inflației, inclusiv o scădere a cotelor taxei pe valoarea adăugată (TVA) la bunuri și servicii. Această măsură a avut drept scop atenuarea presiunilor asupra prețurilor și sprijinirea cheltuielilor consumatorilor.

Factori precum productivitatea ridicată a muncii, oferta de muncă și creșterea economică pot contribui la menținerea unor rate mai scăzute ale inflației.

Fundamentele economice puternice ale țării și politicile fiscale prudente pot contribui la menținerea unor niveluri mai scăzute ale inflației.

În octombrie 2022, guvernatorul Banque centrale du Luxembourg a ieșit la radio într-un interviu și a anunțat că vor fi aplicate creșteri ale ratei dobânzii pentru a reduce creditarea și a combate inflația.

În iunie 2023, indicele național al prețurilor de consum, calculat de STATEC, a crescut cu 0,3% față de luna precedentă. STATEC a atribuit această creștere prețurilor produselor petroliere și creșterii prețurilor anumitor servicii legate de călătorii. Prețurile excluzând produsele petroliere au crescut cu 0,2%.

La pompă, șoferii au fost nevoiți să plătească cu 1,8% mai mult pentru un rezervor plin de benzină și cu 2,7% mai mult pentru un rezervor plin de motorină.

Pe lângă produsele petroliere, serviciile legate de călătorii au alimentat inflația în iunie 2023. Odată cu începerea sezonului estival și apropierea vacanțelor școlare, prețurile pentru pachetele de servicii și biletele de avion au crescut cu 7,7%.

Prețurile alimentelor și-au continuat tendința de creștere începută în octombrie 2021 și au crescut cu încă 0,2% pe parcursul unei luni. Peștele proaspăt (+3,2%), uleiul de măsline (+4,1%) și cartofii (+1,8%) au înregistrat cele mai mari creșteri lunare în Luxemburg, potrivit datelor Statisticii lor. Prețurile legumelor proaspete sunt în scădere, mai spune oficiul lor de statistică.

Plantele și florile s-au ieftinit cu 3,7%), îmbrăcămintea bărbătească cu 0,4%, iar în domeniul serviciilor creșele și camerele de hotel au cunoscut ieftiniri.

Topul european al inflației (calculat pe baza IAPC)

#economie #inflatie #Luxemburg #UE

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.