Indicele național al prețurilor de consum (NCPI) este o măsură a inflației naționale. Acesta diferă de IAPC prin singurul fapt că are o pondere diferită. Într-adevăr, ponderarea IPCN se bazează pe cheltuielile de consum final ale rezidenților de pe teritoriul național, în timp ce IAPC ia în considerare cheltuielile atât ale rezidenților, cât și ale nerezidenților.

Ce au făcut autoritățile luxemburgheze ca să oprească scumpirile

Anul trecut, inflația în Luxemburg urcase la peste 9%. La luxemburghezi operează însă o lege a indexării automate a salariilor (public și privat) și pensiilor în funcție de rata inflației, intenția Guvernului fiind de a menține puterea de cumpărare a populației.

Introdusă pentru prima dată pentru unele categorii de muncitori în anii 1920, alegea a fost treptat extinsă la mai multe categorii de salariați iar aplicarea ei a devenit universală în 1975. De atunci, sistemul a rămas în vigoare și a devenit o piatră de temelie a pieței muncii. Sisteme similare erau în vigoare în multe țări europene, în special în anii 1980, dar de atunci au fost fie eliminate, fie reformate.

Indexarea automată se aplică salariilor și salariilor atât în sectorul privat, cât și în cel public, cu excepția lucrătorilor detașați în Luxemburg. Multe prestații sociale sunt indexate automat în funcție de inflație și ele, în special prestațiile familiale (allocations familiales).

Asemenea indexări au fost aplicate în mod consecvent în perioadele de incertitudine sau de încetiniri economice

Înainte de 2005 tranșele erau plătite în luna imediat următoare celei în care inflația a depășit pragul stabilit.

De asemenea, structura coșului de consum e diferită la luxemburghezi. Ponderea alocată consumului de produse alimentare este de 3 ori mai mică decât în România iar la carne ponderea e chiar de 4 ori mai mică.

E drept, ei calculează cu cât s-au scumpit pneurile de la mașină sau parcările urbane, florile ori articolele destinate animalelor de companie.

Alți factori care au contribuit la reducerea inflației în Luxemburg

Scăderea temporară a cotei TVA: în septembrie 2022, guvernul luxemburghez a implementat măsuri temporare pentru combaterea inflației, inclusiv o scădere a cotelor taxei pe valoarea adăugată (TVA) la bunuri și servicii. Această măsură a avut drept scop atenuarea presiunilor asupra prețurilor și sprijinirea cheltuielilor consumatorilor.

Factori precum productivitatea ridicată a muncii, oferta de muncă și creșterea economică pot contribui la menținerea unor rate mai scăzute ale inflației.

Fundamentele economice puternice ale țării și politicile fiscale prudente pot contribui la menținerea unor niveluri mai scăzute ale inflației.

În octombrie 2022, guvernatorul Banque centrale du Luxembourg a ieșit la radio într-un interviu și a anunțat că vor fi aplicate creșteri ale ratei dobânzii pentru a reduce creditarea și a combate inflația.

În iunie 2023, indicele național al prețurilor de consum, calculat de STATEC, a crescut cu 0,3% față de luna precedentă. STATEC a atribuit această creștere prețurilor produselor petroliere și creșterii prețurilor anumitor servicii legate de călătorii. Prețurile excluzând produsele petroliere au crescut cu 0,2%.

La pompă, șoferii au fost nevoiți să plătească cu 1,8% mai mult pentru un rezervor plin de benzină și cu 2,7% mai mult pentru un rezervor plin de motorină.

Pe lângă produsele petroliere, serviciile legate de călătorii au alimentat inflația în iunie 2023. Odată cu începerea sezonului estival și apropierea vacanțelor școlare, prețurile pentru pachetele de servicii și biletele de avion au crescut cu 7,7%.

Prețurile alimentelor și-au continuat tendința de creștere începută în octombrie 2021 și au crescut cu încă 0,2% pe parcursul unei luni. Peștele proaspăt (+3,2%), uleiul de măsline (+4,1%) și cartofii (+1,8%) au înregistrat cele mai mari creșteri lunare în Luxemburg, potrivit datelor Statisticii lor. Prețurile legumelor proaspete sunt în scădere, mai spune oficiul lor de statistică.

Plantele și florile s-au ieftinit cu 3,7%), îmbrăcămintea bărbătească cu 0,4%, iar în domeniul serviciilor creșele și camerele de hotel au cunoscut ieftiniri.

Topul european al inflației (calculat pe baza IAPC)

#economie #inflatie #Luxemburg #UE

Peste 68 de milioane de lei au fost investiți, în perioada 2022-2026, în lucrări de curățare, adâncire, decolmatare și amenajare a albiilor mai multor râuri din Republica Moldova. Intervențiile au fost realizate pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar pe unele sectoare lucrările continuă.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost efectuate lucrări de decolmatare și regularizare pe un sector de 6,5 kilometri, în hotarele UTA Răuțel.

Intervenții importante au fost realizate și pe râul Botna. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 kilometri, iar în perimetrul localităților Zaim, Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați alți 19 kilometri de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările au cuprins un sector de 24 de kilometri, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, între lacurile de acumulare Costești și Ulmu. Pe un alt sector de 15 kilometri, dintre lacurile de acumulare Costești și Răzeni, lucrările sunt în desfășurare.

Pe râul Bîc continuă lucrările de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 kilometri, între orașul Strășeni și lacul de acumulare Ghidighici. Intervențiile sunt planificate pentru perioada 2025-2026.

Și pe râul Răut se desfășoară lucrări de decolmatare, pe un sector de 10,5 kilometri, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Acestea urmează să fie finalizate în perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna au fost efectuate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe o lungime de 15 kilometri, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Autoritățile anunță că lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc îmbunătățirea gestionării cursurilor de apă, protejarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localitățile și terenurile din apropierea râurilor.