Actorul și creatorul de conținut Emilian Crețu a dezvăluit, într-un interviu pentru „The List”, că anul 2025 a fost cel mai profitabil din cariera sa, cu venituri oficiale de aproape 10 milioane de lei și impozite achitate la stat de circa 1,1 milioane de lei, transmite Bani.md.

Potrivit acestuia, creșterea veniturilor a fost de aproximativ 30% față de 2024, când înregistrase circa 7 milioane de lei. Crețu a subliniat că toate colaborările sale sunt realizate în baza contractelor oficiale, iar taxele sunt achitate integral, în special prin mecanisme de drepturi de autor și royalty, unde cota de impozitare este de 12%.

„Statul s-a îmbogățit cu un milion o sută de mii de lei. Acestea sunt impozitele pe care le-am achitat. Am închis anul 2025 cu aproape 10 milioane venit oficial pe cont”, a declarat actorul, precizând că suma plătită statului ar însemna echivalentul a circa 4.500 de euro lunar.

Crețu afirmă că veniturile sale provin în principal din contracte pe termen lung cu companii mari, care includ promovare pe rețelele sociale, publicitate outdoor și spoturi video, acestea fiind mult mai profitabile decât activitatea din teatru sau televiziune.

Actorul a mai menționat că, odată cu creșterea veniturilor și a vizibilității, a renunțat la colaborări informale și a trecut exclusiv la contracte oficiale, inclusiv pe fondul presiunilor publice legate de fiscalizarea veniturilor influencerilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Emilian Cretu #milioane #venituri

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.