Mariupol – cel mai afectat oraș de la începutul agresiunii militare ruse din Ucraina, a fost ținta unor atacuri fără precedent ale forțelor ruse din cauza poziției sale strategice de-a lungul frontierei sudice a Ucrainei, iar președintele Vladimir Zelenski a declarat că aproximativ 100.000 de persoane – sunt încă blocate în „condiții inumane”.

BBC anunță că de săptămâni întregi, orașul este bombardat aproape în totalitate. Un raport al Human Rights Watch a descris orașul ca fiind un „peisaj infernal înghețat, plin de cadavre și clădiri distruse”.

Președintele Zelenski a descris oroarea îndurată de locuitorii orașului în discursul transmis în această noapte:

„Fără mâncare. Fără apă. Fără medicamente. Sub bombardamente constante, sub bombardamente constante”, a declarat președintele Ucrainei.

De asemenea, Zelenski a declarat că oficialii ucraineni și aliații fac tot posibilul pentru a aduce ajutoare în oraș și pentru a evacua mai mulți civili, a spus el. Ieri, aproximativ 7.000 de persoane au reușit să scape din oraș. Dar cei care au fugit au fost atacați și de-a lungul coridoarelor umanitare negociate, spune președintele.

Ieri, un convoi umanitar a fost capturat de trupele rusești, spune liderul ucrainean, precizând că au fost luați prizonieri lucrători ai serviciilor de urgență de stat și șoferi de autobuz.

„Facem tot ce putem pentru a ne elibera oamenii și a debloca circulația ajutorului umanitar”, declară liderul de la Kiev.

#Mariupol #razboi #Ucraina

Biserica Catolică din Polonia se confruntă cu o criză tot mai mare de vocații, iar unele dieceze au început să aducă seminariști și preoți din Africa și Asia pentru a acoperi lipsa de personal. Numărul tinerilor polonezi care aleg preoția scade constant, iar mai multe seminarii au fost deja comasate sau închise.

În 2026, în Polonia urmează să fie hirotoniți 196 de preoți, cu 12 mai puțini decât anul trecut și cu aproximativ 205 mai puțini decât în 2013. În șapte dieceze nu va avea loc nicio hirotonire din lipsă de candidați, față de șase în 2025.

Situația a ajuns atât de serioasă încât în unele regiuni s-a discutat inclusiv despre reducerea numărului de slujbe sau comasarea parohiilor. „În câțiva ani vom avea un deficit de personal, pentru că seminariile poloneze sunt tot mai goale”, spune Andrzej Kobyliński, preot și specialist în etică la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varșovia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai multe recrutări se fac în Africa. La seminarul din Kielce studiază, de exemplu, doi tineri din Republica Centrafricană și șapte din Angola, iar în dieceza Ełk sunt deja mai mulți seminariști africani. Episcopul Jerzy Mazur a anunțat încă din 2023 că vrea să combată lipsa de preoți invitând candidați din Africa să studieze în Polonia.

În unele cazuri, înțelegerea este ca aceștia să fie pregătiți în Polonia și, după hirotonire, să lucreze câțiva ani în parohiile locale înainte de a se întoarce în țările de origine. În dieceza Ełk, de exemplu, astfel de acorduri prevăd ca preoții veniți din Africa să slujească în Polonia timp de opt până la zece ani.

Unul dintre exemple este Fransiskus Laka, originar din Indonezia, care trăiește de 27 de ani în Polonia și este în prezent preot paroh în satul Brzegi, lângă Zakopane. Un altul este Romuald Mawakina Tchilabalo Mozou, din Togo, care a venit în Polonia pentru studii și a fost hirotonit în 2024.

Specialiștii spun că problema nu este specifică doar Poloniei, ci afectează întreaga Europă, motiv pentru care recrutarea se va orienta tot mai mult către alte regiuni ale lumii.

#Africa #Polonia #preoti