Națiunile occidentale trebuie să se pregătească pentru un lung „război de uzură” în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după discuțiile de la Casa Albă cu președintele american Joe Biden.

„Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile”, a declarat Stoltenberg. „Și, prin urmare, trebuie doar să fim pregătiți pentru o lungă perioadă de timp, deoarece ceea ce observăm este că acest război a devenit acum un război de uzură, în care ucrainenii plătesc un preț ridicat pentru a-și apăra propria țară pe câmpul de luptă, dar și în care vedem că Rusia înregistrează un număr mare de victime.”

Secretarul general al NATO se află în vizită la Washington D.C. pentru a discuta cu înalți oficiali americani despre implicațiile războiului purtat de Rusia în Ucraina și despre pregătirile pentru summitul NATO de la Madrid.

În context, Stoltenberg a amintit că războiul, ca majoritatea conflictelor, se va încheia la masa negocierilor.

„Majoritatea războaielor – de asemenea, cel mai probabil și acest război – se vor încheia la un moment dat la masa negocierilor, dar ceea ce știm este că ceea ce se întâmplă în jurul mesei de negocieri este foarte strâns legat de situația de pe teren, de pe câmpul de luptă”, a spus acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, oficialul a declarat că alianța militară occidentală are „responsabilitatea” de a sprijini Ucraina, deși NATO nu dorește să intre într-o confruntare directă cu Rusia.

SUA și aliații săi au furnizat arme Ucrainei și au instruit trupele ucrainene în acest sens în locații din afara țării. Miercuri, Biden a anunțat un nou pachet de arme de 700 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include sisteme avansate de rachete și rachete antiaeriene.

Rusia a lansat invazia totală a Ucrainei la 24 februarie, după luni de zile de tensiuni în care Moscova a mobilizat trupe în apropierea granițelor ucrainene, iar președintele rus Vladimir Putin a cerut să se pună capăt expansiunii NATO în fostele republici sovietice.

După ce nu a reușit să captureze capitala Kiev, Moscova și-a redus obiectivele de război, mutându-și eforturile de război în regiunea estică Donbas și în părțile sudice ale Ucrainei.

#Jens Stoltenberg #NATO #război Ucraina #Rusia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.