Unsprezece posturi TV au fost sancționate de CA cu amenzi în valoare totală de 68 000 de lei, trei avertizări publice și trei notificări de intrare în legalitate, pentru nerespectarea cerințelor privind volumul de programe locale și difuzarea operelor producătorilor independenți.

„Membrii Consiliului Audiovizualului (CA) au examinat în ședința de astăzi (n.r. 19 decembrie) rezultatele controlului desfășurat în privința a 21 de furnizori de servicii media audiovizuale de televiziune, cu privire la respectarea de către aceștia a prevederilor art. 4 din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), Programele audiovizuale locale, și a celei stabilite la art. 6 alin. (6) din Cod.

În cazul serviciilor media audiovizuale liniare, furnizorii de servicii media au obligația să difuzeze opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în cel puțin 10% din timpul de emisie săptămânală al fiecărui serviciu, din care se scade timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității și teleshoppingului”, transmite instituția.

Pentru abaterile și neconformitățile constatate în perioada 03 – 09 noiembrie 2025, au fost dispuse:

„Moldova 1” – notificare publică de intrare în legalitate în termen de 3 luni din data de 19.12.2025, pentru nerespectarea cotei minime de 10% din timpul de emisie săptămânală dedicate operelor audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.

„TV Găgăuzia” – avertizare publică, pentru cota de 0,0% de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.

„TVC 21” -amendă în sumă de 45 000 de lei, pentru nerespectarea cotei minime de producție locală în primă difuzare, programe audiovizuale în limba română și nici pe cea privind operele audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„TV 9”-amendă în sumă de 15 000 de lei, pentru abateri de la cotele minime privind programele audiovizuale locale/în primă difuzare/difuzate în orele de maximă audiență, dar și cea cu referire la opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„1TV” – amendă în sumă de 4 000 de lei, pentru încălcarea nivelului minim de ore alocat programelor audiovizuale locale, procentului rezervat programelor audiovizuale în limba română și cotei de 75% din conţinutul programelor locale difuzate în orele de maximă audienţă.
„Studio-L” – amendă în sumă de 3 000 de lei, pentru neatingerea cotei de 50% de programe audiovizuale locale în primă difuzare.
„NTS” – amendă în sumă de 1 000 de lei, pentru omisiunea de a pune la dispoziția autorității de reglementare înregistrările video solicitate.
„Busuioc TV” – avertizare publică, pentru nedifuzarea de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„Noroc TV” – avertizare publică, pentru nedifuzarea de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„TEZAUR TV” – notificare publică de intrare în legalitate în termen de 3 luni din data de 19.12.2025, pentru neîntrunirea cotei minime de 10% din timpul de emisie săptămânală dedicate operelor audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.

„TVR Moldova” – notificare publică de intrare în legalitate în termen de 3 luni din data de 19.12.2025, pentru o cotă de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova mai mică de 10% din timpul de emisie săptămânală.

Monitorizările efectuate în intervalul indicat supra au arătat următoarele devieri de la prevederile legale:

„Moldova 1” – nu a comis abateri de la prevederile art. 4 din CSMA. În schimb, nu a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în cel puțin 10% din timpul de emisie săptămânală, cifra înregistrată la acest capitol fiind de 1.5%.

„TV Găgăuzia” – în perioada supusă controlului, nu a difuzat opere audiovizuale europene realizate de producători independenți din Republica Moldova, fapt confirmat prin lipsa documentelor justificative privind colaborarea cu astfel de producători și prin neprezentarea altor informații relevante.
„TVC 21” – serviciul de televiziune nu a atins cota de 50% de producție locală în primă difuzare, iar procentul rezervat programelor audiovizuale în limba română nu a constituit 80%. Totodată, în perioada supusă controlului, a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de doar 7,9% din timpul de emisie săptămânal.
„TV 9” -a admis derogări de la cotele legale minime privind durata medie zilnică de programe audiovizuale locale, programe locale în primă difuzare și cea care vizează programele audiovizuale locale difuzate în orele de maximă audiență. În plus, postul a difuzat 0,0 % opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„1TV” – a înregistrat devieri de la durata medie zilnică de 8 ore alocată programelor audiovizuale locale, procentul rezervat programelor audiovizuale în limba română nu a constituit 80%, iar cota de 75% din conţinutul programelor locale difuzate în orele de maximă audienţă nu a fost atinsă. În perioada supusă controlului, serviciul media a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de 11,0% din timpul de emisie săptămânal.
„Studio-L” – postul a difuzat programe locale în primă difuzare în proporție mai mică de 50%..
„Busuioc TV” – nu a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„Noroc TV” – nu a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„TEZAUR TV” – a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de doar 2,2% din timpul de emisie săptămânal.
„TVR Moldova” – a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de 3,6% din timpul de emisie săptămânal.

Posturile „Moldova 2”, „TV8”, „N4”, „Popas TV”, „Axial TV”, „Media TV”, „ALBASAT”, „TV Elita” „We Sport” și „Gurinel TV” s-au conformat rigorilor stabilite prin normele din CSMA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vicepreședinta CA, Aneta Gonța, inițiatoarea controlului în discuție, a precizat în cadrul ședinței că verificarea pe îndeplinirea cotei de 10% de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova și difuzate în emisie săptămânală a fost realizată în premieră de la intrarea în vigoare a respectivei prevederi în august curent.

La fel, vicepreședinta CA a menționat că se atestă o îmbunătățire în cazul furnizorilor publici de servicii media audiovizuale de televiziune, în partea ce ține de atingerea cotelor legale pentru programele audiovizuale locale, iar în cazul furnizorului regional este de remarcat și respectarea proporției de conținut difuzat în limba găgăuză. Aneta Gonța a mai punctat că și în cazul mai multor furnizori privați poate fi observată o ameliorare a prestației la capitolul producție locală, comparativ cu monitorizările anterioare.

#amenzi #Consiliul Audiovizualului #posturi TV

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.