Unsprezece posturi TV au fost sancționate de CA cu amenzi în valoare totală de 68 000 de lei, trei avertizări publice și trei notificări de intrare în legalitate, pentru nerespectarea cerințelor privind volumul de programe locale și difuzarea operelor producătorilor independenți.

„Membrii Consiliului Audiovizualului (CA) au examinat în ședința de astăzi (n.r. 19 decembrie) rezultatele controlului desfășurat în privința a 21 de furnizori de servicii media audiovizuale de televiziune, cu privire la respectarea de către aceștia a prevederilor art. 4 din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), Programele audiovizuale locale, și a celei stabilite la art. 6 alin. (6) din Cod.

În cazul serviciilor media audiovizuale liniare, furnizorii de servicii media au obligația să difuzeze opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în cel puțin 10% din timpul de emisie săptămânală al fiecărui serviciu, din care se scade timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității și teleshoppingului”, transmite instituția.

Pentru abaterile și neconformitățile constatate în perioada 03 – 09 noiembrie 2025, au fost dispuse:

„Moldova 1” – notificare publică de intrare în legalitate în termen de 3 luni din data de 19.12.2025, pentru nerespectarea cotei minime de 10% din timpul de emisie săptămânală dedicate operelor audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.

„TV Găgăuzia” – avertizare publică, pentru cota de 0,0% de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.

„TVC 21” -amendă în sumă de 45 000 de lei, pentru nerespectarea cotei minime de producție locală în primă difuzare, programe audiovizuale în limba română și nici pe cea privind operele audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„TV 9”-amendă în sumă de 15 000 de lei, pentru abateri de la cotele minime privind programele audiovizuale locale/în primă difuzare/difuzate în orele de maximă audiență, dar și cea cu referire la opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„1TV” – amendă în sumă de 4 000 de lei, pentru încălcarea nivelului minim de ore alocat programelor audiovizuale locale, procentului rezervat programelor audiovizuale în limba română și cotei de 75% din conţinutul programelor locale difuzate în orele de maximă audienţă.
„Studio-L” – amendă în sumă de 3 000 de lei, pentru neatingerea cotei de 50% de programe audiovizuale locale în primă difuzare.
„NTS” – amendă în sumă de 1 000 de lei, pentru omisiunea de a pune la dispoziția autorității de reglementare înregistrările video solicitate.
„Busuioc TV” – avertizare publică, pentru nedifuzarea de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„Noroc TV” – avertizare publică, pentru nedifuzarea de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„TEZAUR TV” – notificare publică de intrare în legalitate în termen de 3 luni din data de 19.12.2025, pentru neîntrunirea cotei minime de 10% din timpul de emisie săptămânală dedicate operelor audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.

„TVR Moldova” – notificare publică de intrare în legalitate în termen de 3 luni din data de 19.12.2025, pentru o cotă de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova mai mică de 10% din timpul de emisie săptămânală.

Monitorizările efectuate în intervalul indicat supra au arătat următoarele devieri de la prevederile legale:

„Moldova 1” – nu a comis abateri de la prevederile art. 4 din CSMA. În schimb, nu a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în cel puțin 10% din timpul de emisie săptămânală, cifra înregistrată la acest capitol fiind de 1.5%.

„TV Găgăuzia” – în perioada supusă controlului, nu a difuzat opere audiovizuale europene realizate de producători independenți din Republica Moldova, fapt confirmat prin lipsa documentelor justificative privind colaborarea cu astfel de producători și prin neprezentarea altor informații relevante.
„TVC 21” – serviciul de televiziune nu a atins cota de 50% de producție locală în primă difuzare, iar procentul rezervat programelor audiovizuale în limba română nu a constituit 80%. Totodată, în perioada supusă controlului, a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de doar 7,9% din timpul de emisie săptămânal.
„TV 9” -a admis derogări de la cotele legale minime privind durata medie zilnică de programe audiovizuale locale, programe locale în primă difuzare și cea care vizează programele audiovizuale locale difuzate în orele de maximă audiență. În plus, postul a difuzat 0,0 % opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„1TV” – a înregistrat devieri de la durata medie zilnică de 8 ore alocată programelor audiovizuale locale, procentul rezervat programelor audiovizuale în limba română nu a constituit 80%, iar cota de 75% din conţinutul programelor locale difuzate în orele de maximă audienţă nu a fost atinsă. În perioada supusă controlului, serviciul media a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de 11,0% din timpul de emisie săptămânal.
„Studio-L” – postul a difuzat programe locale în primă difuzare în proporție mai mică de 50%..
„Busuioc TV” – nu a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„Noroc TV” – nu a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova.
„TEZAUR TV” – a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de doar 2,2% din timpul de emisie săptămânal.
„TVR Moldova” – a difuzat opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova în proporție de 3,6% din timpul de emisie săptămânal.

Posturile „Moldova 2”, „TV8”, „N4”, „Popas TV”, „Axial TV”, „Media TV”, „ALBASAT”, „TV Elita” „We Sport” și „Gurinel TV” s-au conformat rigorilor stabilite prin normele din CSMA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vicepreședinta CA, Aneta Gonța, inițiatoarea controlului în discuție, a precizat în cadrul ședinței că verificarea pe îndeplinirea cotei de 10% de opere audiovizuale europene create de către producători independenți din Republica Moldova și difuzate în emisie săptămânală a fost realizată în premieră de la intrarea în vigoare a respectivei prevederi în august curent.

La fel, vicepreședinta CA a menționat că se atestă o îmbunătățire în cazul furnizorilor publici de servicii media audiovizuale de televiziune, în partea ce ține de atingerea cotelor legale pentru programele audiovizuale locale, iar în cazul furnizorului regional este de remarcat și respectarea proporției de conținut difuzat în limba găgăuză. Aneta Gonța a mai punctat că și în cazul mai multor furnizori privați poate fi observată o ameliorare a prestației la capitolul producție locală, comparativ cu monitorizările anterioare.

#amenzi #Consiliul Audiovizualului #posturi TV

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.