Antreprenorul și economistul Vasile Tofan a prezentat o serie de 12 propuneri de reformă pentru Republica Moldova, într-o analiză amplă în care vorbește despre direcția în care ar trebui să se îndrepte statul pentru a-și redresa economia și instituțiile.
În viziunea sa, Moldova are nevoie de o schimbare profundă de model, nu doar de ajustări punctuale. Tofan spune că statul trebuie să devină mult mai eficient și mai prietenos cu mediul de afaceri, astfel încât antreprenorii locali și investitorii străini să poată crea mai ușor locuri de muncă și venituri la buget.
El propune, în primul rând, o viziune economică clară: transformarea Republicii Moldova în „cea mai prietenoasă din Europa pentru antreprenori”, similar unor modele precum Estonia sau Irlanda. În opinia sa, simplificarea regulilor și reducerea birocrației ar trebui să devină prioritate absolută.
„Dacă vom avea afaceri de succes, vom avea și venituri fiscale pentru toate restul. Acum, „cea mai prietenoasă”, trebuie să fie pe bune, nu declarativ doar. Asta înseamnă că atunci când un funcționar vine cu vreo licențiere, comisie, agenție, reglementare, notarizare-apostilată – prima întrebare e: asta simplifică lucrurile, sau le complică, pentru antreprenorii noștri? E unică, unică soluție pentru a da un imbold business-ului local, și a-i atrage pe cei din afara, care ezită să vină pentru piața noastră minusculă”, explică acesta.
Un alt punct important ține de restabilirea încrederii în instituții. Tofan susține ideea plafonării salariilor din sectorul public și eliminarea unor sporuri considerate excesive, măsură care, chiar dacă nu ar aduce economii mari, ar contribui la percepția de echitate socială.
„După drama „nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare, încrederea trebuie restabilită, inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multă curățenie și echitate. Plafonarea salariilor în sectorul public la 4-5x salarii medii – inclusiv sporurile pentru secret de stat sau muncă asiduă sau alte ciudățenii – ar fi un prim pas.”
El critică și dimensiunea actuală a aparatului bugetar, pe care îl consideră prea mare pentru capacitatea economică a țării, și susține necesitatea comasării sau chiar eliminării unor instituții. În opinia sa, un stat mai mic, dar mai bine plătit și mai profesionist, ar funcționa mai eficient decât actuala structură fragmentată.
„Avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit. Marea majoritate sunt oameni de bună credință, trebuie ajutați să treacă la privat dacă e cazul, unde avem o criză de lucrători și pot, realist, conta și pe venituri mai mari”, afirmă economistul.
Tofan mai propune reforme majore în domeniul proprietății publice, sugerând audituri stricte și listarea parțială la bursă a companiilor de stat, urmate de privatizări acolo unde administrarea publică este ineficientă.
În plan fiscal, el vorbește despre necesitatea unei reforme care să încurajeze munca, investițiile și acumularea de capital, în locul unui model bazat excesiv pe consum și remitențe. De asemenea, consideră că reforma administrației publice locale este inevitabilă, chiar dacă este una dintre cele mai sensibile zone politic.
Printre alte propuneri se mai numără rescrierea Codului muncii pentru a face piața muncii mai flexibilă, reformarea sistemului de pensii, introducerea unor limite stricte pentru datoria publică și deficit, precum și reducerea presiunii administrative asupra antreprenorilor prin limitarea controalelor excesive.
„O piață de muncă mai fluidă și flexibilă încurajează crearea de noi joburi. Acum avem situații halucinante când un angajat te fură, dar tot nu-l poți da afară, pentru că a plecat subit în concediu medical.”
Tofan atrage atenția și asupra unor domenii mai puțin discutate, precum apa și agricultura. El avertizează că Moldova se confruntă deja cu un deficit de apă și că sunt necesare investiții în infrastructură, irigații și schimbarea modului de consum al resurselor. În agricultură, spune că subvențiile ar trebui direcționate mai mult spre modernizare și adaptare la schimbările climatice, nu doar spre acoperirea pierderilor.
În același timp, el subliniază că toate aceste reforme ar trebui făcute în paralel cu procesul de integrare europeană, pe care îl consideră o oportunitate importantă pentru accelerarea modernizării statului.
„Administrația de la Dublin este foarte deschisă aderării Moldovei și ar fi o mare greșeală să ratăm fereastra iulie-ianuarie pentru un salt înainte”, a menționat economistul.
Precizăm că, vineri, 3 iulie, premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcție, invocând motive personale și de principiu. Președinta Maia Sandu a confirmat ulterior demisia și a declarat că, deși reformele au fost dificile, se aștepta la o implicare mai puternică din partea acestuia.
Guvernul Munteanu fusese învestit în noiembrie 2025, iar anterior în spațiul public circulaseră și alte nume pentru funcția de premier, inclusiv cel al omului de afaceri Vasile Tofan, care însă a fi refuzat atunci candidatura.
