Forumul Social Urban Chișinău -2023, care va avea loc în zilele de 4, 5 și 6 mai în Capitală, are o agendă ambițioasă, axată pe 7 direcții fundamentale de dezvoltare, care să răspundă nevoilor sociale ale locuitorilor orașului.

Oraș sănătos – În cadrul panelului vor fi puse în discuție subiecte ce țin de dezvoltarea urbană orientată către sănătate și bunăstare. Experții locali și internaționali vor oferi recomandări de acțiuni necesare pentru ca orașul Chișinău să corespundă profilului unui oraș sănătos, reieșind din descrierea Organizației Mondiale a Sănătății.

Totodată, va fi expus dezideratul municipiului Chișinău de a adera la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății – Rețeaua Europeană a Orașelor Sănătoase (European Healthy Cities Network) și de a prelua exemple de bune practici de programe medico-sociale, de profilaxie și încurajare a modului sănătos de viață.

Oraș creativ este orașul care încurajează și susține creativitatea și inovația, care promovează colaborarea și implicarea comunității locale în procesul de dezvoltare urbană și care investește în cultură și artă. Chișinăul vrea să adopte designul urban inspirat și își propune să dezvolte hub-uri de creație, locuri și localuri deosebite, să organizeze festivaluri și să susțină participarea locuitorilor la transformarea orașului. Există multe orașe care își propun să devină orașe creative, iar acestea pot oferi exemple și practici inspiraționale pentru Chișinău.

Oraș sigur – Municipiul Chișinău este unul dintre primii membri ai inițiativei recent înființate ”Îmbunătățirea Rezilienței Urbane 2030” (Making Cities Resilient 2030), realizată în parteneriat cu Biroul ONU pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR). În contextul crizelor globale și din regiune, la care suntem expuși în ultimii ani, a devenit imperioasă adoptarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea riscului de dezastre.

În cadrul panelului dedicat vor fi trasate mecanismele de prevenire a tuturor riscurilor, dar și direcțiile de acțiuni necesare pentru un oraș sigur, rezilient și durabil.

Oraș incluziv este orașul care oferă acces egal la oportunități sociale, economice și politice pentru toți locuitorii, indiferent de statut economic, gen, rasă, etnie, religie sau alte caracteristici distinctive. La forum va fi pus în discuție modul în care orașul Chișinău poate asigura incluziunea spațială, economică și socială a locuitorilor săi, adoptând politicile și cele mai bune practici europene în acest domeniu, care vor fi împărtășite de personalități notorii ce au schimbat sisteme și politici în întreaga lume. O atenție deosebită în cadrul panelului se va acorda măsurilor de integrare a refugiaților ucraineni în comunitatea locală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oraș care învață – Învățarea pe tot parcursul vieții este o componentă esențială pentru dezvoltarea capitalului uman al orașului. În anul 2020 municipiul Chișinău a devenit membru activ al Rețelei internaționale a orașelor care învață, sub egida UNESCO Learning Cities, iar astăzi deja avem deschis în Capitală primul Centru pentru Învățarea și Educația Adulților, în cadrul colaborării cu DVV Internațional, reprezentanța Asociației pentru Educația Adulților din Germania.

În acest context, agenda forumului va include subiecte ce țin de învățarea continuă, dar și cele mai bune practici europene din acest domeniu.

Oraș al generațiilor – Chișinăul tinde să devină un oraș intergenerațional, prietenos tinerilor și vârstnicilor prin inițiative și programe sinergice, ce au drept scop crearea unei societăți urbane pentru toate vârstele. Reprezentanții instituțiilor responsabile vor discuta cu experții prezenți la forum despre politicile și programele ce sporesc interacțiunea, cooperarea și schimbul de experiență între persoanele de diferite generații, ce le va permite să-și împărtășească talentele, resursele și să-și ofere sprijin reciproc în relații continue, concentrate pe nevoile tuturor locuitorilor.

Oraș eficient energetic – Orașul Chișinău își propune adoptarea măsurilor necesare pentru a contribui la realizarea celui de-al 7-lea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă, prin dublarea ratei de eficiență energetică. Urbanizarea accelerată poate duce la o creștere a cererii de energie, iar acest lucru poate fi un motiv de îngrijorare în contextul actualei crize energetice globale și a nevoii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pentru a combate schimbările climatice. Pentru a face față acestor provocări, orașele ar trebui să implementeze soluții inovatoare și sustenabile pentru a deveni mai eficiente energetic. Despre măsuri de eficientizare, experiența și progresele orașelor, vin să ne vorbească la forum experți străini, dar și locali, în cadrul panelului dedicat.

Evenimentul va întruni actori sociali locali și internaționali, care vor face schimb de cunoștințe și experiențe, în vederea dezvoltării orașului și transformării acestuia într-o capitală incluzivă, sigură, prosperă, creativă, eficientă din punct de vedere energetic și cu oportunități egale pentru toți, în conformitate cu scopul principal al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă de a „nu lăsa pe nimeni în urmă”, asumat de Primăria Municipiului Chișinău.

Pentru mai multe detalii despre eveniment, speakeri și subiectele incluse în Agenda evenimentului, accesați site-ul forumsocialurban.md.

Transformăm orașul ÎMPREUNĂ!

#capitală #Chisinau #dezvoltare #forum social urban #OMS #oras

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.