De la izbucnirea războiului din Ucraina, 1480 de elevi refugiați au fost înscriși în instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De asemenea, 221 copii refugiați frecventează centrele de creație, comunitare și de învățământ artistic din Capitală. Datele sunt făcute publice de viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, potrivit căreia prioritatea municipalității este încadrarea copiilor refugiați în sistemul educațional și oferirea unui climat favorabil continuării studiilor.

Într-un an de război, 1480 elevi refugiați au fost înscriși în școlile din municipiul Chișinău. Potrivit viceprimarului Capitalei, Angela Cutasevici, aceștia au posibilitatea să frecventeze, la zi, școlile cu predare în limba română și rusă sau să obțină statut de audient.

„În aproape un an de la declanșarea războiului primăria municipiului Chișinău a oferit mai multe opțiuni cetățenilor refugiați din Ucraina. Prima opţiune este școlarizarea copiilor refugiați în instituțiile de învățământ şi această opţiune este valabilă pentru cetăţenii care au depus cerere de azil. A doua opţiune este frecventarea de către copii a cursurilor oferite în clase alături de ceilalți elevi, în calitate de audient. Această opţiune este valabilă pentru toţi cetăţenii ucraineni care se află pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.

De asemenea, 221 de copii refugiați frecventează centrele de creație, comunitare și de învățământ artistic din Chișinău. Acestea oferă o gamă largă de activități educative și distractive: artă decorativă, muzică, limbă engleză, arta vorbirii, pictură.

„Copiii au posibilitatea să participe la diverse activități extrașcolare organizate în incinta instituțiilor de învățământ primar și secundar sau să frecventeze instituțiile de învățământ extrașcolare. Elevii ucraineni au, de asemenea, posibilitatea să asiste la lecțiile în regim online organizate de instituțiile de învățământ la care au studiat în Ucraina, să acceseze platformele și resursele educaționale create și coordonate cu Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina”, a punctat Angela Cutasevici.

La 24 februarie se împlinește un an de la declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit datelor statistice oficiale, făcute publice la începutul lunii februarie 2023 de către Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), în prezent, în Republica Moldova se află estimativ 102 mii de refugiați.

#razboi #refugiati #Ucraina

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, argumentând că nivelul actual de remunerare face profesia mai puțin atractivă pentru tinerii specialiști și contribuie la menținerea posturilor vacante în instanțe. Președintele CSM, Sergiu Caraman, susține că problema salarizării influențează direct eficiența actului de justiție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit lui Caraman, doar în 2025 au fost organizate peste 35 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător, însă acestea nu au atras suficienți candidați.

„Dacă în 2010 aveam 10 doritori pentru un singur loc la Institutul Național al Justiției, astăzi, din cele 30 de funcții scoase la concurs, avem puțin sub 25 de candidați. Practic, nu mai avem nici măcar un candidat pentru fiecare funcție”, a declarat președintele CSM.

Acesta a precizat că un judecător începător de la prima instanță câștigă, în medie, aproximativ 25.000 de lei pe lună. În opinia sa, nivelul salariului nu este suficient de atractiv în raport cu responsabilitatea funcției, volumul mare de muncă și condițiile în care activează unii magistrați.

„Atunci când CSM insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, nu o face pentru confortul celor care activează astăzi în sistem. Vorbim, până la urmă, despre eficiența justiției”, a subliniat Sergiu Caraman.

Președintele CSM a mai atras atenția că unele instanțe își desfășoară activitatea în sedii care nu oferă condiții corespunzătoare pentru înfăptuirea justiției.