Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) informează marți, 2 ianuarie 2024, într-un comunicat de presă emis că Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat 1546 de cereri cu privire la solicitarea ajutorului umanitar extern acordat de către România, destinat sprijinirii agricultorilor afectați de seceta din anul 2022.

„Din totalul dosarelor depuse, 56 au fost respinse deoarece nu au întrunit criteriile de eligibilitate stabilite conform cadrului normativ. Astfel, la 1490 de fermieri li se va atribui motorina – ajutor umanitar. Conform datelor prezentate de producătorii agricoli, suprafața de teren afectată constituie 193584,13 hectare, după aplicarea coeficientului de categorisire a producătorilor agricoli, iar suprafața eligibilă constituie 114207,98 hectare. Cuantumul mediu cantitativ per hectar de motorină constituie 35,01 kg”.

În același comunicat emis de MAIA se stipulează că la 24 noiembrie 2023, AIPA s-a adresat către Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a convoca Comisia interdepartamentală pentru ajutoarele umanitare, iar în rezultat, la 18 decembrie 2023, Comisia a aprobat lista, precum și calculele de repartizare a ajutorului umanitar extern.

„Distribuirea ajutorului umanitar către fermieri va fi asigurată de către Agenția Rezerve Materiale a Ministerului de Interne. Menționăm că, eligibili pentru obținerea ajutorului umanitar sunt fermierii micro și mici, precum și instituțiile publice care dispun și exploatează teren arabil de până la 1500 hectare, care au fost însămânțate cu culturi fitotehnice pentru recolta anului 2022 și au fost afectați de secetă”, precizează autoritățile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #AIPA #ajutor umanitar #Ministerul Agriculturii #motorina

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.