Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

15 partide, printre care PSRM, Partidul Regiunilor și „PRO Moldova”, au datorii la CEC. Detalii

23 Feb. 2023, 09:52
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
23 Feb. 2023, 09:52 // Politica //  Realitatea.md

Comisia Electorală Centrală constată că, la expirarea termenului de bază și celui suplimentar, oferit pentru prezentarea informațiilor actualizate despre conducătorul partidului, trezorierul și contul bancar destinat alocațiilor de la bugetul de stat, 15 partide politice nu au răspuns solicitării.

Printre acestea se numără: Partidul Socialist din Moldova, Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Social Democrat, Partidul Politic NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ, Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, dar și altele.

„Pentru confirmarea trezorierilor partidelor politice, asigurarea acurateței transferurilor alocațiilor de la bugetul de stat, eficientizarea comunicării dar și responsabilizarea partidelor, CEC a solicitat informații actualizate despre conducătorul partidului și datele de contact ale formațiunii (adresa juridică, adresa de contact a oficiului/sediului, adresa paginii web, telefon). La fel, au fost cerute date actualizate necesare pentru confirmarea trezorierilor (nume, prenume, date de contact și copia documentului care confirmă împuternicirile). Iar pentru plata alocațiilor de la bugetul de stat destinate partidelor politice, urmau a fi oferite date actualizate despre contul bancar destinat acestui scop, precum și informații despre alte conturi bancare deținute de partid”, anunță CEC.

Lista integrală a partidelor care nu au prezentat informația solicitată de CEC:

  1. Partidul Socialist din Moldova
  2. Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii
  3. Partidul Social Democrat
  4. Partidul Politic NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ
  5. Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova
  6. Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”
  7. Partidul Conservator
  8. Partidul Regiunilor din Moldova
  9. Partid Politic Partidul „RENAŞTERE”
  10. Partidul Politic „PATRIA”
  11. Partidul Politic „PARTIDUL RUSO-SLAVEAN DIN MOLDOVA”
  12. Partidul Politic „PRO MOLDOVA”
  13. Partidul Politic Moldovenesc „Ai Noștri”
  14. Partidul Politic „Partidul Progresului Național”
  15. Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”

Informația respectivă urma să fie comunicată până la data de 20 ianuarie 2023, ulterior termenul fiind extins până la 7 februarie curent pentru partidele care nu s-au conformat termenului inițial.

CEC face apel public către partidele politice care nu au prezentat datele cerute să dea dovadă de responsabilitate și cooperare și să prezinte, în termeni proximi, informația solicitată. Partidele politice beneficiare de alocații de la bugetul de stat care nu au prezentat informația actualizată nu vor putea recepționa sursele financiare. Atragem atenția că mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 08:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 08:54 // Slider //  Realitatea.md

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.