Rețeaua școlilor-model va fi extinsă cu 15 instituții. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media va propune plenului Parlamentului ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În rezultat, în țara noastră vor activa 50 de școli-model.

Astfel, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va acorda Republicii Moldova un împrumut de 30 de milioane de euro. Banii vor fi folosiți pentru renovarea a 15 instituții de învățământ după conceputul școlilor-model, moderne și adaptate la necesitățile elevilor și cadrelor didactice.

„Obiectivul acestui Acord este prevenirea abandonului școlar și creșterea nivelului de participare a tuturor copiilor la o educație de calitate, în special a celor din grupurile vulnerabile. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, extinderea rețelei de școli-model va crea medii de învățare mai bune, va îmbunătăți calitatea predării și va asigura infrastructură modernă. Astfel, toți elevii, în special cei din comunitățile rurale și din școlile urbane supraaglomerate, vor beneficia de educație incluzivă și echitabilă”, informează Parlamentul Republicii Moldova.

Termenul de valabilitate a Acordului-cadru de împrumut dintre Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Republica Moldova este 31 decembrie 2030, iar banii vor fi debursați în două tranșe.

Reţeaua școlilor-model este un proiect al Ministerului Educaţiei și Cercetării, care vizează modernizarea a 35 de instituții de învățământ și transformarea lor într-un model de infrastructură și de predare. Inițiativa este susținută de Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD, UNICEF și alte organizații internaționale.

Totodată, proiectul este susținut de mai multe companii private, care s-au alăturat inițiativei, urmând să investească în rețeaua școlilor-model circa 17 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#finanțare europeană #Ministerul Educatiei si Cercetarii #școli model

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.