16 persoane au fost evacuate miercuri seară, 18 iunie, după ce un incendiu a izbucnit într-un bloc de locuit cu nouă nivele. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 21:45, comunică IGSU.

„La fața locului un fost trimise patru echipe de salvatori și pompieri. Ajunși la destinație pe șoseaua Balcani 4/3 din municipiul Chișinău, pompierii au stabilit că focul a izbucnit într-o debara la etajul cinci și s-a răspândit la etajul șase.

În urma cercetării efectuate, salvatorii au depistat o butelie de gaz de tip propan butan cu volumul de 40 de litri. Aceasta a fost găsită în debaraua de la etajul șase. Datorită intervenției prompte a echipelor de pompieri, butelia a fost evacuată fiind preîntâmpinată o explozie. Mai mult, pentru evitarea intoxicării cu produsele de ardere, salvatorii au evacuat de urgență 16 oameni, inclusiv trei minori de la etajele superioare”, comunică responsabilii IGSU.

În urma incendiului nu au fost raportate victime. Potrivit primelor investigații, cel mai probabil arderea a izbucnit în urma imprudenții în timpul fumatului. Circumstanțele cazului se stabilesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultimele 24 de ore salvatorii și pompierii au intervenit în 43 situații de urgență.

#Chisinau #IGSU #incendiu #persoane evacuate

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.