De la Alpii Elvețieni la Opera din Sydney, potrivit unei noi analize, unele dintre cele mai emblematice situri din patrimoniul mondial Unesco ar putea fi distruse de schimbările climatice, transmite G4media.ro. Inundațiile, eroziunea de coastă, alunecările de teren, vânturile puternice, căldura extremă, furtunile și cicloanele sunt doar câteva dintre pericolele legate de climă care afectează siturile emblematice din întreaga lume.

Potrivit suresi citate, aceste intemperii vor afecta 500 de monumente, identificând cele 50 de locuri cu cea mai mare expunere la acest risc până în anul 2050, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse drastic.

Suedia și Franța găzduiesc cele mai amenințate situri din patrimoniul mondial din Europa.

Fabrica suedeză de fier din Engelsberg este locul cel mai expus riscului schimbărilor climatice din Europa, ocupând locul patru în top 50 din lume din cauza amenințării inundațiilor. Datând din secolul al XVII-lea, acesta este recunoscut ca un exemplu remarcabil de complex industrial european, fiind cel mai bine conservată fabrică suedeză de prelucrare a fierului, care a susținut prosperitatea Suediei timp de peste două secole.
Peștera Chauvet-Pont d’Arc din Ardèche, Franța ocupă locul șase. Amenințată de inundații și alunecări de teren, peștera conține cele mai vechi și mai bine conservate desene figurative din lume, cu o vechime de 32.000 de ani.
Pe locul 11 se află regiunea Jungfrau-Aletsch din Alpii elvețieni care adăpostește cel mai mare ghețar din Europa şi care este expusă riscului inundațiilor.
Complexul industrial al minei de cărbune Zollverein din Essen, Germania (locul 12) și situl de patrimoniu industrial Rjukan-Notodden (locul 13) din Norvegia, care folosea centrala hidroelectrică pentru a produce şi îngrășăminte cu azot, este în pericol de inundare.
Fondată în 1119, Abația cisterciană Fontenaydin Franța (locul 17) ar putea fi și ea distrusă de inundații. Aceeași soartă şi pentru rezervația naturală bulgară Srebarna (locul 20), un lac de apă dulce de 600 de hectare care găzduiește aproape 100 de specii de păsări, dar și pentru Delta Dunării, bogată în biodiversitate, din România (locul 27).

Furtunile se adaugă riscurilor cu care se confruntă centrele medievale ale orașelor Stralsund și Wismar din Germania (22) șigrădinile spectaculoase din Studley Royal Park din Anglia (24). Tot în Marea Britanie, mai multe situri scoțiene sunt expuse amenințărilor climatice, de la inundațiile de coastă din îndepărtatul arhipelag St Kilda (al 45-lea) până la alunecările de teren în satul din secolul al XVIII-lea New Lanark (al 44-lea).

Bryggen (al 31-lea), istoricul district portuar din Bergen,Norvegia, este expus riscului inundațiilor de coastă și secetei;
Provins, oraș al târgurilor medievale (al 32-lea) din regiunea Champagne, Franța, este amenințat de inundațiile râului, în timp ce fiordurile din vestul Norvegiei (40°) și Podul Vizcaya din Spania (43°) sunt ambele expuse riscului inundațiilor de coastă.
Ocupând locul 33, Parcul Național Doñana din Spania se află şi el printre primele 50 de situri aflate în pericol, confruntându-se cu multiple amenințări, inclusiv secetă și inundații de suprafață și de coastă.
Siturile din Indonezia, China, Australia, Japonia și India domină restul topului 50.

„Pierderea siturilor din patrimoniul mondial UNESCO, selectate pentru semnificația lor culturală sau naturală, ar fi o lovitură devastatoare, însă amenințările climatice cu care se confruntă afectează deja comunitățile și economiile din întreaga lume”, avertizează compania de analiză a datelor privind riscurile climatice, Climate X.

Totodată, compania a mai adăugat că descoperirile sale speră să fie un avertisment puternic pentru guverne.

„Descoperirile noastre îşi propun să fie un avertisment puternic pentru guverne și comunitatea globală pentru a acorda prioritate salvgardarii planetei noastre, conservării monumentelor noastre antice, resurselor și infrastructurii actuale și pentru protejarea vieții noastre de astăzi și a celei din viitor”, spune CEO-ul companiei și co-fondatorul Lukky Ahmed.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#patrimoniul mondial UNESCO #pericol #schimbari climatice #situri europene

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.