Un tribunal din Moscova a condamnat-o miercuri, 5 iunie 2024, pe bloggeriţa rusă Anna Bajutova la 5,6 ani de închisoare, pentru că a citit pe platforma Twitch mărturii despre masacrul atribuit Rusiei în oraşul ucrainean Bucea. „Dezgustător, respingător!”, a reacţionat cu o înjurătură femeia de 30 de ani din cuşca de sticlă rezervată inculpaţilor în sala de judecată.

Tribunalul din districtul Ostankino din nordul Moscovei a declarat-o pe Anna Bajutova vinovată de „răspândirea de informaţii false” despre presupusele abuzuri ale armatei ruse în Ucraina, pe canalul ei YokoBovich de pe Twitch, un serviciu de video live.

„Este un verdict dur, vom face apel”, a declarat avocatul apărării, Andrei Nevrev.

Armata rusă este acuzată că a comis un masacru de sute de civili în oraşul ucrainean Bucea, lângă Kiev, în timpul retragerii sale din regiune în primăvara anului 2022. Moscova respinge aceste acuzaţii şi denunţă o punere în scenă occidentală, în ciuda numeroaselor mărturii, indicii şi dovezi care arată implicarea armatei ruse.

În iunie 2023, Anna Bajutova a citit mărturii în direct ale locuitorilor din Bucea, acuzând armata rusă de masacru.

Bloggeri „patrioţi” ruşi care susţin ofensiva rusă împotriva Ucrainei au depus o plângere împotriva tinerei. Două luni mai târziu, poliţia a venit la ea acasă, confiscând materialul audiovizual.

Canalul său de Twitch, care a funcţionat timp de şapte ani, a fost blocat.

De la începutul ofensivei sale împotriva Ucrainei, Rusia s-a angajat într-o represiune nemiloasă împotriva criticilor guvernului şi ai asaltului. Multe personalităţi şi persoane anonime au fost condamnate la închisoare după ce au fost acuzate că au răspândit informaţii false care discreditează forţele ruse.

În aprilie 2024, Serghei Mingazov, un jurnalist rus de la ediţia rusă a Forbes, a fost arestat pentru articole despre masacrul de la Bucea. Politicianul de opoziţie Ilia Iaşin a fost condamnat la sfârşitul anului 2022 la opt ani şi jumătate de închisoare pentru că a denunţat „uciderea de civili” în acelaşi oraş ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armata rusa #bloggeriță #Bucha #inchisoare #Rusia

Ploile provocate de fenomenul meteorologic El Nino în nordul statului Chile au transformat deşertul Atacama într-un vast covor de flori, care ar putea reprezenta unul dintre cele mai importante evenimente de tip „deşert înflorit” observate vreodată.

În solul acestui deşert, unul dintre cele mai aride de pe Pământ, se află seminţele şi bulbii a aproximativ 200 de specii de plante, care aşteaptă sosirea precipitaţiilor pentru a germina. Printre aceste specii se numără „suspiros blancos” şi „patas de guanaco”, care colorează suprafeţe vaste în nuanţe de violet.

Turiştii îşi opresc vehiculele pe marginea drumului pentru a fotografia acest peisaj complet transformat, care poate include uneori şi un curcubeu ce se combină cu roşul intens al cerului la apusul Soarelui.

„Deşertul înflorit”, care se întinde peste dune şi câmpii, reprezintă „mai mult decât nişte simple flori”, a declarat Cesa Pizarro, directorul secţiei de conservare a biodiversităţii din cadrul Corporaţiei Naţionale Forestiere din Chile (CONAF) pentru regiunea Atacama.

Albinele polenizează plantele, în timp ce coleopterele se hrănesc cu resturile acestora şi îmbogăţesc solul cu excrementele lor, bogate în azot şi fosfor, a explicat el.

„Deşi există şi alte deşerturi care înfloresc atunci când plouă, amploarea teritorială şi diversitatea speciilor care există aici sunt unice”, a adăugat Cesar Pizarro.

Ploile care au căzut în această vară în emisfera sudică au depăşit 180 de mililitri în anumite zone din regiune, reprezentând „niveluri foarte ridicate, care nu au fost niciodată înregistrate” în trecut, a explicat expertul chilian. Apa a pătruns mai adânc în nisip şi a activat mai multe seminţe şi rădăcini ale unor plante.

Potrivit CONAF, „deşertul înflorit”, aşa cum este denumit acest eveniment natural, va atinge apogeul în acest an în luna octombrie, pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 de hectare.

„Fenomenul El Nino din acest an, deşi stârneşte o mare îngrijorare (…) din cauza impacturilor pe care le provoacă în numeroase locuri, generează şi viaţă sau activează viaţa”, a subliniat Cesar Pizarro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O evaporare puternică a apei din Oceanul Pacific, în largul coastelor statului Peru, a provocat ploi torenţiale în nordul statului Chile între 16 şi 22 iulie, a reamintit el. Acele ploi au cauzat 13 decese şi au distrus sau au avariat grav circa 4.000 de locuinţe, potrivit autorităţilor chiliene.

Fenomenul El Nino, o variaţie naturală a climei de pe Terra, care se produce la un interval cuprins între doi şi şapte ani, determină creşterea temperaturilor la suprafaţa apei din centrul şi estul Pacificului ecuatorial, ceea ce duce la modificări ale vânturilor şi ale precipitaţiilor la nivel global, precum şi la apariţia unor condiţii meteorologice imprevizibile.