Daniel Christian Hulea, un român acuzat de atacuri cibernetice, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în SUA, după ce a pledat vinovat pentru conspiraţie la fraudă informatică şi fraudă prin telefon, relatează digi24.ro. El a fost arestat anul trecut în Cluj și extrădat în Statele Unite pentru a fi judecat.

Conform documentelor judiciare, Hulea a recunoscut că a participat la atacurile cu ransomware-ul NetWalker, folosit împotriva a sute de victime din întreaga lume, inclusiv spitale, autorităţi de aplicare a legii, servicii de urgenţă, companii, municipalităţi, districte şcolare, colegii şi universităţi.

Hulea a recunoscut că a obţinut aproximativ 1595 de monede bitcoin de la victime, valoarea acestora fiind de aproximativ 21,5 milioane de dolari la momentul plăţilor de răscumpărare.

Pe lângă cei 20 de ani de închisoare, Hulea a fost obligat să restituie aproape 15 milioane dolari şi să renunţe la toţi cei 21,5 milioane de dolari obţinuţi în urma atacurilor.

Netwalker a fost o operaţiune Ransomware-as-a-Service începută în 2019, care a recrutat afiliaţi, recompensaţi cu 60-75% din toate plăţile de răscumpărare.

Potrivit unui raport din august 2020, actorii implicaţi în grupul de criminalitate cibernetică au colectat 25 de milioane de dolari de la victime în doar cinci luni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cibernetic #bitcoin #inchisoare #roman #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.