În primăvara anului 2006, Republica Moldova a trecut printr-un puternic șoc economic și diplomatic, după ce Federația Rusă a interzis importul de vinuri moldovenești, invocând motive legate de siguranța alimentară. Măsura a lovit dur sectorul vitivinicol, în condițiile în care aproximativ 80% din exporturi erau direcționate către piața rusă.

Embargoul, anunțat pe 27 martie 2006 de către Ghenadi Onișcenko, șeful serviciului rus pentru protecția consumatorului, a fost justificat prin presupuse probleme de calitate, inclusiv prezența metalelor grele și a pesticidelor. Autoritățile de la Chișinău au respins acuzațiile, prezentând probe care le contraziceau și calificând decizia drept o formă de presiune politică, în contextul apropierii Moldovei de Uniunea Europeană și al tensiunilor legate de regiunea transnistreană.

Deși a generat pierderi semnificative pentru producători, embargoul a determinat o schimbare strategică majoră – orientarea către piața europeană. Sprijinită de Comisia Europeană, Moldova a început să-și diversifice exporturile și să investească în modernizarea industriei, pentru a respecta standardele UE.

Un nou embargo impus de Rusia în 2013, chiar înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a accentuat necesitatea acestei reorientări. Doar în 2014, pierderile vinificatorilor au depășit 2 milioane de euro.

Tot în 2013, a fost lansat brandul național „Wine of Moldova”, care a contribuit la promovarea vinurilor autohtone pe piețele externe. În anii următori, exporturile către Uniunea Europeană au crescut semnificativ – de la 15% în 2014 la peste 60% în 2022, în timp ce livrările către Rusia au scăzut sub 10%.

La aproape două decenii de la criza din 2006, sectorul vitivinicol moldovenesc este considerat o poveste de succes. Vinurile produse în Moldova sunt recunoscute internațional, obțin premii la competiții prestigioase, iar evenimente precum Ziua Națională a Vinului atrag anual mii de turiști, consolidând imaginea țării ca producător de vinuri de calitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

#embargo Rusia #restrictii #vinuri #vinuri moldovenesti

Doar aproximativ 20 dintre cele 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat, aflate în prezent în activitate, înregistrează profit. Declarația a fost făcută de șeful Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, care susține că această situație reflectă problemele acumulate de-a lungul anilor în gestionarea patrimoniului public, transmite IPN.

Potrivit șefului APP, statul gestionează în total 168 de entități, însă mai puțin de jumătate sunt active. Restul se află în proces de lichidare sau insolvabilitate ori sunt inactive.

„Avem în total 168 de întreprinderi, dintre care 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat sunt active. Restul sunt în proces de lichidare, de insolvabilitate sau sunt inactive. Profit din cele 76 de întreprinderi aduc aproximativ 20. Este foarte puțin. Acest lucru este rezultatul a zeci de ani de ineficiență”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, de la Realitatea TV.

Oficialul a vorbit și despre remunerarea membrilor consiliilor de administrație, care primesc o indemnizație lunară de 6 300 de lei, la care se pot adăuga plăți suplimentare în funcție de rezultatele financiare ale întreprinderilor.

„Acolo unde întreprinderile au înregistrat un profit mare, membrii Consiliului pot primi remunerații suplimentare. În unele entități, într-adevăr, au fost remunerații care au depășit limitele bunului-simț. Nu vom admite acest lucru în continuare”, a explicat Ion Dodon.