Institutul Național de Sănătate Publică din România a confirmat nouă decese provocate de gripă în perioada 5–11 ianuarie. Astfel, bilanțul total al actualului sezon gripal a ajuns la 20 de decese, potrivit presei române.

Un medic infecționist a explicat că așa-numita „super-gripă” nu este o formă nouă sau mai periculoasă a virusului, ci rezultatul unui număr mare de cazuri apărute într-un timp scurt.

„Nu e nimic diferit. Este gripa din sezonul 2025–2026. Gripa oricum e imprevizibilă și, în momentul în care ai o populație care nu e protejată prin vaccinare decât într-o mică măsură, se poate întâmpla acest lucru”, a declarat medicul.

Specialistul a precizat că sezonul gripal a început mai devreme față de anii precedenți și este departe de a se termina, ceea ce face ca numărul victimelor să fie în creștere.

„Avem un sezon care a plecat cam cu două săptămâni mai devreme. Sunt destul de multe cazuri și e departe de a se încheia. Nu înseamnă că vorbim despre o virulență sporită, dar dacă sunt foarte multe prezentări, vor fi și persoane cu boli cronice sau de o anumită vârstă care pot face forme severe și, din păcate, pot ajunge chiar la deces”, a explicat medicul infecționist.

Acesta a subliniat că vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție, chiar dacă nu oferă protecție 100%.

„Se întâmplă extrem de rar ca o persoană vaccinată în acest sezon să facă gripă și, dacă se întâmplă, de obicei vorbim de forme ușoare. Procentul celor vaccinați care ajung la forme severe este infim. Nu există vaccin 100% eficient, dar este clar cea mai bună metodă de prevenție”, a precizat specialistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce privește virusurile gripale A și B, medicul a explicat că vaccinul este actualizat anual pentru a acoperi tulpinile aflate în circulație la nivel european.

„În fiecare an avem un vaccin updatat, modificat astfel încât să acopere cât mai mult variantele care circulă. Ce e în Europa ajunge și în România, virusul nu are nevoie de pașaport”, a adăugat acesta.

Primele două decese cauzate de gripă, confirmate în România

#decese #gripă sezonieră #Romania #vaccinare #victime

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.