În anul 2026, 20 de instituții publice din domeniul cercetării și inovării vor primi alocații bugetare ce depășesc jumătate de miliard de lei. Față de anul precedent, finanțarea sectorului a crescut cu aproximativ 47 de milioane de lei, de la 511 milioane la aproape 558 milioane de lei.

Alocațiile bugetare sunt distribuite conform prevederilor Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării (HG 864/2023) și se împart astfel: finanțare instituțională de bază – circa 491 milioane de lei (88%), finanțare complementară – circa 33,5 milioane de lei (6%) și finanțare compensatorie, în baza indicatorilor de performanță – tot circa 33,5 milioane de lei (6%).

Cele mai multe fonduri au fost atrase de Universitatea de Stat din Moldova (USM) – peste 274 milioane de lei; Universitatea Tehnice a Moldovei (UTM) – 73 milioane de lei; Institutului Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară – 48 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În domeniul cercetării și inovării, Ministerul Educației și Cercetării și-a asumat, prin Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027, precum și prin alte acte normative, creșterea calității și atractivității domeniilor de cercetare și inovare, prin investiții menite să asigure modernizarea continuă a organizațiilor publice din domeniu, salarii competitive și oportunități de colaborare la nivel național și internațional pentru cercetători.

Finanțarea cercetării și inovării de la bugetul de stat se încadrează în angajamentele de dezvoltare a țării și de integrarea în Spaţiul European de Cercetare”, transmite MEC.

#alocatii bugetare #instituții bugetare #MEC

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china