20 de școli din întreaga țară vor fi renovate cu sprijinul Băncii Europene de Investiții. În acest sens, BEI va acorda Republicii Moldova un împrumut în valoare de 40 de milioane de euro pentru modernizarea și reconstrucția acestora.

Parlamentul a ratificat Contractul de finanțare din Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea proiectului „Reabilitarea și modernizarea școlilor din Moldova”. Totodată, instituțiile de învățământ fac parte din rețeaua celor 90 de școli-model selectate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru a fi transformate în centre educaționale regionale moderne.

„Investițiile vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de studiu și a infrastructurii școlare, precum și la crearea unui mediu educațional mai sigur, mai accesibil și adaptat nevoilor elevilor și cadrelor didactice. Lucrările de reabilitare vor include termoizolarea clădirilor, eficientizarea sistemelor de încălzire, ventilare și iluminat, modernizarea sistemelor de securitate la incendiu, integrarea soluțiilor de energie regenerabilă și îmbunătățirea accesibilității. Totodată, vor fi renovate sălile de clasă, modernizate laboratoarele și dezvoltată infrastructura digitală a instituțiilor.

Pe lângă împrumutul acordat de BEI, proiectul va beneficia de un grant de 2 milioane de euro prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate (NIP), precum și de o cofinanțare de opt milioane de euro din partea Republicii Moldova prin Mecanismul de Reformă și Creștere susținut de Uniunea Europeană. Astfel, valoarea totală a investițiilor va ajunge la 50 milioane de euro”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

De asemenea, proiectul de lege prevede unor facilități fiscale și vamale pentru bunurile și serviciile destinate implementării proiectului, inclusiv scutirea de TVA, taxe vamale și alte taxe aferente importului sau livrării acestora. Modul de aplicare a acestor facilități va fi stabilit de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Implementarea proiectului va începe în 2027, iar Ministerul Educației și Cercetării va coordona implementarea acestuia.

#BEI #împrumut #modernizare #Moldova #scoli

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.