Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #pod rutier

Premierul Vasile Tofan anunță că Republica Moldova va căuta surse de gaze în mai multe state, inclusiv în Qatar, Azerbaidjan și Turkmenistan, în încercarea de a obține contracte pe termen lung și prețuri cât mai avantajoase. Șeful Guvernului a declarat, în debutul ședinței de miercuri, că nu intenționează să meargă la Moscova pentru gaz.

„O să mergem unde o să fie acest gaz, acolo o să mergem ca să-l găsim și să-l aducem pentru Moldova. Și în Qatar, și în Azerbaidjan, și în Turkmenistan, și în toate țările este complicat. Peste tot o să mergem și o să căutăm acest gaz. Doar la Ruși nu o să mergem, doar la Putin nu o să mergem. În rest, toate opțiunile trebuie să le considerăm”, a declarat Tofan.

Premierul a precizat că autoritățile au planificat inițial un preț al gazului de aproximativ 30 de euro pentru un megawatt-oră, echivalentul a circa 360 de dolari pentru o mie de metri cubi. Între timp, prețul a depășit 84 de euro/MWh, ceea ce înseamnă peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi, potrivit calculelor prezentate de șeful Guvernului

„Lucrurile acestea noi nu putem să le controlăm. Noi nu putem controla costul gazului care este la moment”, a spus premierul.

Potrivit lui Tofan, autoritățile pot interveni în două direcții: identificarea unor contracte de lungă durată, cu prețuri fixe sau parțial fixate, și majorarea compensațiilor pentru populație în perioada rece. Premierul a admis că negocierile pentru obținerea unor prețuri sub nivelul pieței vor fi dificile. El a subliniat că, pentru iarna următoare, Moldova trebuie să se pregătească din timp și să încerce să-și diversifice contractele de furnizare.

A doua direcție vizează sprijinirea consumatorilor. Tofan a spus că autoritățile vor încerca să maximizeze compensațiile pentru perioada rece, în funcție de resursele disponibile în buget și de sprijinul partenerilor externi.

„Din puținul care-l avem, să maximizăm compensațiile pentru perioada de iarnă. Asta putem să o facem”, a declarat premierul.

Tofan a adăugat că negocierile cu partenerii externi pentru identificarea unor resurse suplimentare pentru compensații sunt deja în desfășurare.

Gazul natural s-a scumpit semnificativ în Republica Moldova, fiind aprobat un nou tarif de 26 de lei și 14 bani pentru un metru cub. Această decizie a fost luată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pe 28 septembrie 2026 și intră în vigoare de la 1 octombrie 2026. Aceasta este a doua majorare la rând într-o singură lună, după ce la 1 septembrie tariful crescuse deja la 20,30 lei. Față de luna septembrie, prețul a crescut cu aproape 6 lei pe metru cub (o majorare de circa 30%).