Pe 24 august, Ucraina sărbătorește 32 de ani de la declararea independenței . Aceasta este o sărbătoare importantă pentru stat, pentru că astăzi, la fel cu multe generații în urmă, ucrainenii luptă pentru independență cu armele în mână.

Deputații Radei Supreme a RSS Ucrainene au adoptat Declarația privind suveranitatea statului la 16 iulie 1990. Acesta a proclamat dreptul Ucrainei de a stabili direct relații cu alte state, de a încheia tratate cu acestea, de a face schimb de misiuni diplomatice, consulare și comerciale.
În același timp, la 16 iulie 1990, Rada Supremă a adoptat o rezoluție „În ziua proclamării independenței Ucrainei:

„Rada Supremă a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene decretă: Să considere 16 iulie ca Zi a proclamării independenței Ucrainei și să o sărbătorească anual ca sărbătoare națională publică a Ucrainei”.

La 17 martie 1991, RSS Ucraineană a organizat un referendum și un sondaj republican pentru a stabili dacă cetățenii sunt de acord ca Ucraina să rămână parte a Uniunii Republicilor Suverane pe baza Declarației privind suveranitatea de stat a Ucrainei. 80% dintre respondenți au răspuns pozitiv.

Și deja la 18 iunie 1991, intrarea „16 iulie – Ziua Independenței Ucrainei” a fost adăugată la Codul de legi ale muncii al RSS Ucrainei, care definește și sărbătorile legale.

Prin urmare, Ucraina și-a sărbătorit prima aniversare de independență pe 16 iulie 1991 – în timp ce de fapt făcea parte din URSS.

Cu toate acestea, la o lună după prima sărbătoare, a avut loc „Puciul din august” – o încercare de a elimina puterea președintelui URSS, Mihail Gorbaciov, și de a restabili fosta ordine de stat.

Deci, la 24 august 1991, la o sesiune extraordinară a Radei Supreme a Ucrainei, 346 de deputați au votat „pentru” adoptarea Actului de proclamare a independenței Ucrainei. Documentul proclama crearea unui stat ucrainean independent. Textul Legii a constat din 93 de cuvinte, a fost dactilografiat la o mașină de scris și încadrat pe o singură bucată de hârtie.

Vicepremierul Nicu Popescu a transmis următorul mesaj cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei:

„Astăzi este o zi importantă pentru prietenii noștri ucraineni – Ziua Independenței. Este o sărbătoare cu adevărat simbolică, în contextul în care Rusia duce un război injust împotriva Ucrainei și atentează la independența și integritatea ei teritorială.

În această zi, reafirmăm sprijinul și angajamentul nostru neclintit față de suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Republica Moldova este astăzi în afara oricărui pericol militar datorită curajului și a capacității de rezistență a armatei ucrainene, fapt pentru care îi suntem recunoscători. Vom continua să oferim Ucrainei toată asistența posibilă, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul organizațiilor internaționale.

Le transmitem vecinilor și prietenilor noștri că le suntem alături și le dorim pace și prosperitate.

З Днем Незалежності України!”, a transmis Nicu Popescu.

#Nicu Popescu #Ucraina #Ziua Independentei

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.