Pe 27 ianuarie este Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Această dată marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului în care au fost uciși milioane de evrei de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Nici până astăzi nu este cunoscut exact numărul evreilor și al romilor omorâți în Holocaust. Cifra pronunțată cel mai des de către istorici este de peste șase milioane de oameni, dintre care 1,5 milioane erau copii, transmite IPN.

Alegerea acestei date este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia pe 27 ianuarie 1945. Potrivit lui Alexander Bilinkis, președintele comunității evreiești, acesta este unul dintre cele mai mari lagăre naziste de concentrare. Aici au fost nimiciți nu mai puțin de 1,1 milioane de oameni, dintre care un milion erau evrei. Tragedia nu trebuie să se mai repete niciodată și pentru acest fapt avem cu toții responsabilitatea”, spune Alexander Bilinkis.

În perioada 22-31 ianuarie, la Chișinău se desfășoară Săptămâna Memoriei Holocaustului. În instituțiile de învățământ, biblioteci, muzee și centrele de tineret au loc conferințe tematice, mese rotunde, proiecții de filme documentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile au aprins lumânări în memoria victimelor Holocaustului și au păstrat un moment de reculegere. La mitingul organizat la Monumentul „Victimelor Fascismului” din Chișinău, președinta Maia Sandu a declarat că pentru Republica Moldova tragedia poporului evreu, a romilor și a tuturor celorlalți care au suferit pe acest pământ în timpul Holocaustului este și va fi întotdeauna o rană adâncă.

„În fiecare an ne adunăm pentru a comemora împreună un capitol atât de întunecat al istoriei omenirii încât nu putem decât să ne cutremurăm de fiecare dată când ne amintim de supliciul milioanelor de oameni, care au căzut victime Holocaustului”, a notat șefa statului.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în 2016 Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei internaționale privind studierea Holocaustului, prezidate de Elie Wiesel, iar ziua de 27 ianuarie a fost instituită ca Zi națională de comemorare a victimelor Holocaustului.

#Holocaust #ianuarie #victime

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.