Azi, 3 mi, este Ziua mondială a libertății presei. Conform Raportului UNESCO privind tendințele mondiale 2022-2025, libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012. Acest declin este comparabil cu cel observat în timpul celor mai instabile perioade ale secolului XX – cele două războaie mondiale și Războiul Rece.
Acest regres are loc alături de o gamă largă de probleme interconectate: intensificarea conflictelor armate (61 active la nivel mondial în 2024); manipularea informațiilor și interferența de către actori rău intenționați, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, slăbirea încrederii, a înțelegerii comune și a securității naționale; contracția spațiului civic, marcată de o creștere raportată de 48% a eforturilor de control sau restricționare a mass-media; violența persistentă împotriva jurnaliștilor într-un context în care 85% din asasinate rămân nepedepsite; fragilitatea economică tot mai mare a mass-media independente, legată de concentrarea a peste 54% din veniturile globale din publicitate în cadrul platformelor digitale; perturbări profunde ale ecosistemelor informaționale conduse de platformele digitale și inteligența artificială, 40% dintre utilizatori bazându-se deja pe inteligența artificială pentru a crea sau modifica conținut.
Aceste condiții în deteriorare au dus la o creștere estimată de 63% a autocenzurii din 2012, determinate de teama de represalii, hărțuire online, intimidare judiciară și presiune economică.
Starea globală a libertății presei este în prezent clasificată drept ”situație dificilă” pentru prima dată în istoria Indicelui de Libertate a Presei (World Press Freedom Index), calculat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile ‘dificile’ sau ‘foarte grave’ pentru libertatea presei. În 25 de ani, scorul mediu al tuturor celor 180 de țări și teritorii incluse în studiul World Press Freedom Index nu a fost niciodată atât de scăzut, transmite Agerpres.ro.
Din 2001, extinderea arsenalelor juridice din ce în ce mai restrictive – în special cele legate de politicile de securitate națională – a erodat constant dreptul la informație, chiar și în țările democratice. Indicatorul juridic al Indicelui a scăzut cel mai mult în ultimul an, un semn clar că jurnalismul este din ce în ce mai incriminat la nivel mondial. În America, situația a evoluat semnificativ, Statele Unite coborând șapte locuri, iar mai multe țări din America Latină alunecând mai adânc într-o spirală a violenței și represiunii, evidențiază https://rsf.org/.
Răspunsurile rămân fragmentate în domeniile politicilor, tehnologiei, securității și dezvoltării. Acolo unde jurnalismul independent slăbește, societățile devin mai expuse dezinformării, polarizării, manipulării și violenței, în special în mediile în care aproape o treime din populația lumii rămâne offline, limitând accesul echitabil la informațiile de interes public.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Libertatea presei în Moldova
Republica Moldova a făcut un salt de patru locuri în Indexul Mondial al Libertății Presei, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) pentru anul 2026. Țara noastră urcat pe locul 31 de pe 35, față de anul trecut. Potrivit raportului, Moldova este încă singura țară din Europa de Est care se încadrează în categoria „satisfăcătoare” pentru libertatea presei.
Moldova depășește țări precum România (locul 48), Ucraina (locul 55), Statele Unite ale Americii (locul 64) sau Italia (locul 56).
Cel mai bun rezultat al Republicii Moldova la capitolul libertății presei a fost înregistrat în 2023, când țara s-a clasat pe locul 28 la nivel global, peste Austria, Belgia și Spania. În 2024, Moldova ocupa locul 31, iar în 2025 – 35.
