În data de 30 iunie expiră termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare și impozitului funciar pentru anul 2025, în cazul bunurilor existente sau dobândite până la data de 31 martie 2025, inclusiv.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, suma impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar – în cazul persoanelor fizice-cetățeni, precum și a impozitului funciar – în cazul gospodăriilor țărănești (de fermier) (pentru terenurile neevaluate) se calculează anual de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, scrie bizlaw.md.

De asemenea, serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor asigură și expedierea avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobiliare și impozitului funciar.

Deținătorii de semnătură electronică pot genera pentru perioada fiscală aferentă anului 2025, avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare și impozitului funciar de sine stătător, prin intermediul serviciului „Vizualizarea impozitului în baza fișei imobilului”, care poate fi accesat pe pagina-web a SFS – www.sfs.md, rubrica Servicii, compartimentul Persoane fizice.

Achitarea impozitului pe bunurile imobiliare și impozitului funciar poate fi efectuată on-line, prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice MPay.

Pentru achitarea în numerar, contribuabilii se pot adresa la ghișeele băncilor și oficiilor Î.S. „Poșta Moldovei”.

De menționat că, în cazul în care impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar nu va fi achitat în termenele stabilite de legislație, pentru fiecare zi de întârziere se va aplica o majorare de întârziere (penalitate) în mărime de 0,0247% pe zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contribuabilii care dispun de sume achitate în plus la buget, pot solicita compensarea obligației fiscale aferente impozitului pe bunurile imobiliare și impozitului funciar. În cazul dat, contribuabilii vor depune Cererea privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești la Direcția deservire fiscală în a cărei rază se deservesc sau electronic, prin intermediul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” de pe pagina-web www.sfs.md, accesând serviciul „e-Cerere”.

#data limită #imobile #impozit

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.