Declarația de independență din 27 august 1991 s-a produs în contextul colapsului sovietic, iar Republica Moldova nu a anticipat căderea Uniunii Sovietice, așa cum au făcut-o țările baltice. În acest context, invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive sunt de părere că Chișinăul nu a ratat momentul adoptării Declarației de independență și mai puțin despre un act de curaj care ar fi dus la proclamarea ieșirii din URSS.

Deputatul Oazu Nantoi a afirmat că la momentul declarării independenței balticii aveau deja un proiect de țară, pe când moldovenii abia acum și-l creează. Potrivit lui, Republica Moldova a apărut în urma unui moft al regimului stalinist care a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească prin instituirea unui regim totalitar și criminal care a dus la apariția națiunii socialiste moldovenești contaminate de românofobie.

„La 2 august 1940 a fost adoptată Legea cu privire la crearea Republicii Moldovenești Sovietice Socialiste unionale și noi suntem succesori de drept ai acelei republici… Deci, Republica Moldova a apărut în urma unui hazard istoric, a unui viol istoric, dar și un copil apărut în urma unui viol are aceleași drepturi ca și un copil născut într-o familie fericită. Prin urmare, astăzi sărbătorim aniversarea a 33 a acestui copil”, a menționat Oazu Nantoi.

Proclamarea independenței, dar și evenimentele care au declanșat acest proces sunt tratate în manualele de istorie din școli cu prea mult optimism, susține istoricul Sergiu Musteață. El spune că acestea evită să menționeze că Republica Moldova și-a proclamat independența cu întârziere de la câteva zile la câteva luni, perioadă în care ar fi putut da dovadă de mai mult curaj.

„Dar noi am fost pe valul acesta, nouă ni s-a dat această independență și nu am ratat-o… Manuale trebuie să spună mai clar că Republica Moldova independentă din 27 august 1991 este succesoare a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești desprinsă abuziv din componența principatului Moldovei la 1812, ocupată iarăși pe nedrept de sovietici în 1940 în detrimentul deciziei din 1918 de a se uni cu România. Lucrurile trebuie spuse mai clar”, a mai afirmat istoricul Sergiu Musteață.

Republica Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991. Anterior, la 11 martie 1990, Lituania și-a anunțat restaurarea statului, Georgia și-a restabilit independența față de URSS la 9 aprilie 1991, iar pe data de 20 august 1991 Estonia și-a reconstituit statul de dinainte de 1940. Letonia și-a proclamat independența pe 21 august, iar Ucraina pe 24 august 1991.

#27 august #Oazu Nantoi #RLIVE TV #Sergiu Musteata #Ziua Independentei

August Hanning, fostul șef al Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), a fost arestat marți, 6 octombrie, sub suspiciunea că ar fi transmis secrete de stat unui serviciu de informații străin, a anunțat Parchetul Federal german.

Hanning, în vârstă de 80 de ani, a condus BND, serviciul german de informații externe, între 1998 și 2005. Procurorii îl suspectează de spionaj în detrimentul Germaniei, divulgarea de secrete de stat, tentativă de trădare și alte fapte de spionaj, scrie mediafax.ro.

Fostul șef al BND, suspectat că a transmis secrete de stat

August Hanning a fost reținut în districtul Bad Tölz-Wolfratshausen, în sudul Germaniei. În același timp, autoritățile l-au arestat și pe un fost colaborator al său, identificat de procurori drept Manfred D., în orașul Steinfurt, din vestul țării.

Manfred D. este acuzat că l-ar fi ajutat pe Hanning în comiterea tentativei de trădare și a actelor de spionaj.

Ines Peterson, purtătoare de cuvânt a Parchetului Federal, a declarat pentru postul german RTL că, într-unul dintre cazuri, Hanning este suspectat că a folosit informații clasificate pentru a pregăti o analiză destinată unui angajat al unui serviciu de informații străin.

Într-un alt caz, el ar fi transmis informații în urma unui schimb amplu de date cu un reprezentant al unui alt serviciu de informații.

Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat sau pentru ce servicii de informații ar fi fost furnizate informațiile clasificate.

Aproape 2.000 de documente ale BND ar fi ajuns la fostul șef al serviciului

Potrivit procurorilor, Manfred D. a lucrat ca șef de cabinet al lui Hanning și ulterior a ocupat aceeași funcție pentru mai mulți dintre succesorii acestuia la conducerea BND, în perioada 2012-2026.

Poziția îi oferea acces la informații confidențiale. Anchetatorii suspectează că cei doi au convenit, în 2010, ca Manfred D. să îi transmită în mod constant lui Hanning informații provenite din BND, în schimbul unor sume de bani.

Conform anchetei, fostul colaborator i-ar fi furnizat lui Hanning aproximativ 2.000 de documente de-a lungul anilor. Multe dintre acestea conțineau informații clasificate destinate exclusiv utilizării interne de către serviciul german de informații, inclusiv pentru informări ale conducerii.

Hanning ar fi folosit informațiile în activitatea sa privată de consultanță. Potrivit procurorilor, Manfred D. i-ar fi transmis informații clasificate până în iunie 2022.

Locuințele celor doi suspecți au fost percheziționate marți.

Ancheta privind fostul șef al BND a pornit de la un caz de răpire

Investigația care a dus la arestările de marți are legătură cu un alt dosar, privind răpirea copiilor unei femei de afaceri din Hamburg, Christina Block, de la fostul ei soț, în Danemarca, în ianuarie 2024.

Anchetatorii au descoperit informații relevante în urma unei percheziții efectuate la locuința lui Hanning în cadrul acelei investigații.

Potrivit autorităților germane, Hanning și un fost oficial pensionat al Poliției Criminale din Hamburg sunt suspectați că, în 2022, ar fi acceptat un contract pentru răpirea copiilor lui Block, în perioada în care ocupau funcții de conducere într-o companie de securitate.

Cazul a atras o atenție considerabilă în Germania, inclusiv din partea presei tabloide, în contextul unui conflict juridic privind custodia copiilor.

Un parlamentar german cere o anchetă rapidă

Konstantin von Notz, parlamentar al partidului Verzilor și membru al comisiei Bundestagului care supraveghează serviciile de informații, a cerut o anchetă rapidă și completă.

„Ne așteptăm la o anchetă rapidă și amănunțită asupra acuzațiilor grave formulate împotriva fostului șef al BND, Hanning”, a declarat von Notz pentru Spiegel Online.

Parlamentarul a invocat, de asemenea, preocupări mai vechi privind activitățile de lobby și consultanță ale foștilor oficiali germani care au avut acces la informații clasificate. El a susținut interzicerea activităților de consultanță privată pentru foștii oficiali care au deținut autorizații de securitate.

Ancheta privind August Hanning și Manfred D. este în desfășurare, iar autoritățile germane nu au dezvăluit identitatea serviciului de informații străin despre care susțin că ar fi primit informațiile clasificate.