Pe 21 iulie 1992, președinții Republicii Moldova și Federației Ruse, Mircea Snegur și Boris Elțin, au semnat Acordul cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană. Se consideră că anume acest document a oprit luptele active, iar drept urmare Moscova s-a transformat din agresor în pretins pacificator.

Până la semnarea Acordului din 21 iulie, Republica Moldova încercase în repetate rânduri să obțină încetarea focului, conform unei analize a presei vremii, realizată de publicația Zona de Securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În preambulul documentului, Republica Moldova și Federația Rusă își declarau intenția de a obține încetarea imediată a focului, își reafirmau angajamentul față de principiile ONU și CSCE și făceau referire la înțelegerea preliminară dintre cei doi președinți, din 3 iulie. În același timp, conflictul nu era definit în text drept unul ruso-moldovenesc. Documentul utiliza formula neutră „părțile implicate în conflict”, fără a indica direct faptul că Rusia era una dintre părțile combatante.

Încă din luna august, presa moldovenească semnala caracterul neclar al mai multor prevederi. Criticile vizau și aplicarea în practică a Acordului, relatându-se despre persoane înarmate care continuau încă să acționeze și refugiați care nu se puteau întoarce acasă.

Acordul din 21 iulie a oprit confruntările militare de amploare și a creat un mecanism de control în Zona de Securitate. Cu toate acestea, s-a creat o nouă realitate politică și militară, iar influența Rusiei asupra procesului de reglementare și asupra Republicii Moldova a fost intensificată, notează sursa citată.

#34 de ani #acord #Nistru #razboi #reglementare

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.