Vicepreședinta organizației teritoriale Rîșcani a fostului Partid Politic „Șor” a fost condamnată la patru ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.

Totodată, instanța i-a aplicat pedeapsa complementară obligatorie a privării de dreptul de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și interdicția de a deține calitatea de membru al unui partid politic, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura preventivă, arestul preventiv, precum și dosarul de căutare a acesteia au fost menținute.

De asemenea, din contul acesteia a fost dispusă confiscarea, în folosul statului, a sumei de peste 544.000 de lei, reprezentând mijloace bănești utilizate la comiterea infracțiunii.

„Potrivit probatoriului administrat de către Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, inculpata, în perioada iulie – octombrie 2022, activând în calitate de vicepreședintă a organizației teritoriale Rîșcani a Partidului Politic „Şor”, ar fi coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat.

Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceasta a contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.

În asemenea circumstanțe, inculpata ar fi acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 544 000 de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție (PA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Acuzatorul de stat urmează să decidă necesitatea contestării acesteia.

#condamnare #finantare ilegala #Partidul Șor #vicepresedinta

Autoritățile din Republica Moldova au stopat un atac cibernetic asupra mai multor servicii publice digitale, în urma căruia au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a sistemelor, cu scopul de a obține ilegal date cu caracter personal. Investigația continuă pentru a stabili toate circumstanțele incidentului.

Atacul a avut loc în noaptea de 22 octombrie și a vizat mai multe platforme digitale ale statului, anunță Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) și Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC).

Potrivit autorităților, au fost depistate activități neobișnuite în accesarea serviciilor publice digitale și în interogările de date. Pentru a preveni eventuale prejudicii, serviciile vizate au fost deconectate temporar, iar atacul a fost stopat pe 23 octombrie.

Incidentul a fost raportat Poliției și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Deocamdată, investigațiile continuă pentru a stabili circumstanțele atacului și eventualele consecințe.

Autoritățile precizează că lucrările de securizare a sistemelor continuă inclusiv în weekend. Din acest motiv, unele servicii și platforme publice ar putea fi temporar indisponibile sau accesibile cu dificultate.

În acest context, cetățenii sunt îndemnați să fie vigilenți, deoarece datele personale ar putea fi folosite în tentative de fraudă. Persoanele rău intenționate se pot prezenta drept angajați ai instituțiilor publice, ai băncilor sau ai altor organizații și pot invoca numele și IDNP-ul victimei pentru a-i câștiga încrederea.

Autoritățile recomandă cetățenilor să nu divulge parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale și să nu autorizeze operațiuni la solicitarea unor persoane necunoscute. Faptul că un apelant cunoaște date personale nu confirmă că acesta reprezintă o instituție oficială.

Instituțiile responsabile anunță că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează și vor fi disponibile rezultate confirmate.