Vicepreședinta organizației teritoriale Rîșcani a fostului Partid Politic „Șor” a fost condamnată la patru ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.

Totodată, instanța i-a aplicat pedeapsa complementară obligatorie a privării de dreptul de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și interdicția de a deține calitatea de membru al unui partid politic, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura preventivă, arestul preventiv, precum și dosarul de căutare a acesteia au fost menținute.

De asemenea, din contul acesteia a fost dispusă confiscarea, în folosul statului, a sumei de peste 544.000 de lei, reprezentând mijloace bănești utilizate la comiterea infracțiunii.

„Potrivit probatoriului administrat de către Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, inculpata, în perioada iulie – octombrie 2022, activând în calitate de vicepreședintă a organizației teritoriale Rîșcani a Partidului Politic „Şor”, ar fi coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat.

Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceasta a contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.

În asemenea circumstanțe, inculpata ar fi acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 544 000 de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție (PA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Acuzatorul de stat urmează să decidă necesitatea contestării acesteia.

#condamnare #finantare ilegala #Partidul Șor #vicepresedinta

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.