Sâmbătă, 14 iunie 2025, se împlinesc 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen. Prin semnarea Acordului în 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE.

În ultimele patru decenii, potrivit agerpres.ro, Schengen a oferit mai multă libertate, a consolidat securitatea și a deblocat oportunități economice. Astfel, spațiul Schengen este mai mult decât o zonă geografică: este o piatră de temelie a identității europene și un atu strategic pentru Europa.

În prezent, Acordul Schengen garantează libera circulație pentru peste 450 de milioane de cetățeni ai UE, precum și pentru cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți în programe de schimb sau în scopuri comerciale sau pentru orice persoană prezentă în mod legal în UE. În fiecare zi, peste 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru muncă, studii sau pentru a-și vizita familia și prietenii, fără documente suplimentare și, în marea majoritate a cazurilor, fără timpi de așteptare suplimentari.

Schengen este, de asemenea, un factor major de competitivitate pentru 32 de milioane de întreprinderi europene, contribuind semnificativ la piața unică. Prin eliminarea controalelor la frontierele interne, se reduc costurile administrative și se simplifică lanțurile de aprovizionare. În același timp, facilitează libera circulație a lucrătorilor, a bunurilor și a serviciilor, facilitând funcționarea eficientă a companiilor, beneficiind de piețe mai mari și de procese mai fluide. Prin intermediul Schengen, UE lărgește accesul la o rezervă mai largă de abilități, facilitând recrutarea de către companii a unor lucrători calificați din întreaga Europă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 14 iunie 1985, cinci țări – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – au semnat Acordul Schengen. Obiectivul era eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne și permiterea liberei circulații a cetățenilor lor. Modalitățile practice de eliminare a controalelor la frontieră – și de consolidare a protecției frontierelor externe comune – au fost stabilite în Convenția Schengen din 1990. Convenția a intrat în vigoare în 1995 și a condus la eliminarea efectivă a controalelor la frontieră între cele cinci țări, precum și între Spania și Portugalia, care se alăturaseră între timp.

De atunci, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne s-a extins și cuprinde în prezent 29 de țări. Toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului și Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

#40 de ani #Schengen

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.