Sâmbătă, 14 iunie 2025, se împlinesc 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen. Prin semnarea Acordului în 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE.

În ultimele patru decenii, potrivit agerpres.ro, Schengen a oferit mai multă libertate, a consolidat securitatea și a deblocat oportunități economice. Astfel, spațiul Schengen este mai mult decât o zonă geografică: este o piatră de temelie a identității europene și un atu strategic pentru Europa.

În prezent, Acordul Schengen garantează libera circulație pentru peste 450 de milioane de cetățeni ai UE, precum și pentru cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți în programe de schimb sau în scopuri comerciale sau pentru orice persoană prezentă în mod legal în UE. În fiecare zi, peste 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru muncă, studii sau pentru a-și vizita familia și prietenii, fără documente suplimentare și, în marea majoritate a cazurilor, fără timpi de așteptare suplimentari.

Schengen este, de asemenea, un factor major de competitivitate pentru 32 de milioane de întreprinderi europene, contribuind semnificativ la piața unică. Prin eliminarea controalelor la frontierele interne, se reduc costurile administrative și se simplifică lanțurile de aprovizionare. În același timp, facilitează libera circulație a lucrătorilor, a bunurilor și a serviciilor, facilitând funcționarea eficientă a companiilor, beneficiind de piețe mai mari și de procese mai fluide. Prin intermediul Schengen, UE lărgește accesul la o rezervă mai largă de abilități, facilitând recrutarea de către companii a unor lucrători calificați din întreaga Europă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 14 iunie 1985, cinci țări – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – au semnat Acordul Schengen. Obiectivul era eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne și permiterea liberei circulații a cetățenilor lor. Modalitățile practice de eliminare a controalelor la frontieră – și de consolidare a protecției frontierelor externe comune – au fost stabilite în Convenția Schengen din 1990. Convenția a intrat în vigoare în 1995 și a condus la eliminarea efectivă a controalelor la frontieră între cele cinci țări, precum și între Spania și Portugalia, care se alăturaseră între timp.

De atunci, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne s-a extins și cuprinde în prezent 29 de țări. Toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului și Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

#40 de ani #Schengen

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.