Coridorul feroviar Nord-Sud al Moldovei, cu o lungime de 400 de km, va fi reabilitat până în anul 2024. În lucrări vor fi investite 71 de milioane de euro. Un memorandum în acest sens a fost semnat de „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și întreprinderea „Ukrzaliznytsia” din Ucraina, transmite MOLDPRES.

Este vorba de Coridorul Feroviar Nord – Sud al Moldovei: Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni – Călărași – Căinari. Ca rezultat al implementării proiectului, viteza și capacitatea trenurilor va fi sporită și va fi facilitat transportul de mărfuri din Ucraina către Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lucrările vor fi realizate cu suportul financiar al partenerilor externi. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Comisia Europeană au aprobat deja un pachet financiar prin care UE va acorda un grant de 20 de milioane de euro, iar BERD va oferi guvernului Republicii Moldova 23 de milioane de euro. Alte 28 de milioane de euro vor fi investite din alte surse, iar în total, pachetul de finanțare constituie 71 de milioane de euro.

Proiectul de reabilitare a tronsonului de cale ferată a fost elaborat de feroviarii moldoveni în cadrul inițiativei „Solidarity Lanes” care este susținut de Comisia Europeană și prevede dezvoltarea rutelor logistice alternative, precum și stimularea dezvoltării economice a Moldovei.

De asemenea, proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei.

#caile ferate moldovei #CFM #Coridorul feroviar Nord-Sud

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.