Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

5 alimente care cresc speranța de viață cu 5 ani. Cum să le incluzi în dieta zilnică

12 Sept. 2022, 22:20
 // Categoria: Life // Autor:  Ursu Ana
12 Sept. 2022, 22:20 // Life //  Ursu Ana

Anumite alimente, datorită conținutului de acizi grași pot crește speranța de viață cu până la 5 ani dacă sunt consumate frecvent. Iată care sunt acestea!

Alimente care cresc speranța de viață

Peștele

Peștele gras (hering, somon, macrou, ton, sardine), fructele de mare și uleiul de pește sunt principalele surse directe de acizi grași omega-3. Potrivit studiilor, consumul unei porții de pește gras, cel puțin o dată pe săptămână, reduce riscul apariției maladiei Alzheimer. Simptomele deficitului de acizi grași omega-3 sunt: oboseală, afectări ale memoriei, piele uscată, modificări ale dispoziției până la depresie, anxietate și tulburări cardiovasculare.

Semințe și nuci

Semințele de in, rapiță, de floarea-soarelui, nuci și boabe de soia sunt o altă sursă importantă de acizi grași omega-3 și omega-6. Acestea conțin și fibre și ajută și la o bună digestie.  Consumul lor contribuie la protejarea celulelor roșii, precum și la îmbunătățirea funcțiilor neurologice. Consumul de nuci de patru sau cinci ori pe săptămână reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare.

Uleiuri din plante

De exemplu, uleiul de in, de soia, de rapiță sunt doar câteva dintre uleiurile pe care le poți folosi la gătit pentru a beneficia de aportul de acizi grași omega-3 și omega-6. Se recomandă consumul a două linguriţe de ulei din aceste plante pe zi. Ajută la o mai bună funcţionare a creierului şi a inimii și asigură reducerea inflamaţiilor şi buna dezvoltare a organismului. Aceste uleiuri contribuie la reducerea hipertensiunii şi la scăderea nivelului de colesterol, prevenind formarea cheagurilor de sânge pe artere şi diminuând astfel, riscul apariţiei unor boli cardiovasculare.

Ouă

Prin consumul de ouă organismul tău beneficiază de grăsimile sănătoase omega-3. Un singur ou conține toți aminoacizii esențiali pe care corpul nu-i poate produce. Ouăle furnizează corpului un conținut mare de grăsimi bune omega-3 care scad nivelul colesterolului rău, dar și al trigliceridelor. Se recomandă un consum de 3, până la 5 ouă pe săptămână.

Fasole verde

Fasolea verde are un conținut mic de grăsimi și, dintre acestea, doar o mică parte sunt saturate, restul fiind sub forma acizilor grași esențiali, omega-3 și omega-6, benefici pentru sănătate. Această legumă ajută vasele de sânge să-și păstreze elasticitatea, împiedicând astfel, apariția bolilor cardiace. „Grăsimile bune”pe care le conține fasolea verde își dovedesc eficiența și în caz de depresie, astm, inflamații de orice tip, boli de piele și diabet.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.