Un raport despre riscurile la adresa UE, luată în calcul pentru anul 2026, realizat de Institutul Universitar European (EUI), vizează riscul unui război hibrid, cu sabotaje în blocul comunitar, posibilitatea încheierii războiului din Ucraina în favoarea Rusiei, noi atacuri din partea Moscovei şi retragerea de către SUA a sprijinului în materie de securitate, transmite antena3.ro.
Raportul menționează cinci ameninţări „cu risc ridicat” pentru blocul comunitar anul viitor. Riscul cel mai probabil pentru UE în 2026 este un război hibrid în Europa, cu atacuri perturbatoare împotriva infrastructurii critice europene, sabotaje subacvatice sau perturbări în furnizarea de energie electrică, printre alte acţiuni.
„Experţii anticipează în mod clar că unele state ostile şi aliaţii lor vor continua să cerceteze cablurile, conductele şi reţelele Europei şi se îndoiesc că actualele măsuri de rezilienţă ale UE vor fi suficiente”, se arată în acest raport.
În al doilea rând, autorii documentului văd un risc într-o eventuală încetare a focului în Ucraina în termeni favorabili Rusiei, cum ar fi de pildă cedarea de teritorii către aceasta, ceea ce în opinia lor ar arăta că „UE nu îşi poate configura propriul mediu de securitate şi nici descuraja viitoare ameninţări din partea Rusiei”.
Al treilea cel mai probabil risc pentru UE în viziunea aceloraşi autori este un nou atac al Rusiei împotriva unei ţări care nu este membră a NATO.
Retragerea sprijinului militar şi a garanţiilor de securitate ale SUA pentru aliaţii europeni este prezentată ca următorul scenariu cel mai probabil, dar cu „cel mai mare impact” asupra UE în 2026.
Conform autorilor documentului, odată cu revenirea lui Donald Trump la putere Washingtonul a trecut de la poziţia de aliat cheie la o sursă majoră de risc pentru UE, de unde ar rezulta „o vulnerabilitate structurală” în arhitectura de securitate a blocului comunitar.
Un război în regiunea Indo-Pacific ar afecta și UE
Pe de altă parte, tensiunile din regiunea Indo-Pacific, cu un eventual conflict armat între China şi Taiwan, devin tot mai importante pe agenda de risc a UE, deşi într-o astfel de situaţie blocul comunitar ar putea fi expus mai degrabă ca „putere comercială decât ca actor militar direct”.
Studiul institutului EUI menţionează şi alte riscuri pentru UE în 2026, printre care încălcarea armistiţiului dintre Israel şi Hamas, intensificarea traficului cu droguri în UE, dar şi ceea ce prezintă drept „subordonarea completă” a guvernului din Georgia faţă de agenda Rusiei.
În Georgia, opoziţia susţinută de Bruxelles, de state vest-europene şi de fosta administraţie a preşedintelui american Joe Biden desfăşoară cu regularitate proteste de stradă, unele violente, şi nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative desfăşurate anul trecut şi câştigate de partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze. Acesta din urmă acuză opoziţia şi UE că urmăresc să-l înlăture de la putere pentru a putea deschide în Georgia un al doilea front împotriva Rusiei.
Unele riscuri enunţate în raportul institutului european, deşi mai puţin probabile, ar avea un impact semnificativ în eventualitatea realizării lor, cum ar utilizarea armelor nucleare de către Rusia, un conflict militar între NATO şi Rusia sau între China şi SUA.
Cât despre războiul din Ucraina, pentru soluţionarea căruia liderul de la Casa Albă a propus un plan de pace contestat de Kiev şi de aliaţii europeni, „administraţia Trump se află în dezacord cu oficialii europeni care au aşteptări nerealiste de la război şi sunt instalaţi la conducerea unor guverne minoritare instabile, dintre care multe încalcă principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia”, se arată în document.
O versiune mai lungă a Strategiei Naționale de Securitate a Statelor Unite, consultată de site-ul Defense One, prevedea și planul Administrației Trump pentru a destabiliza Uniunea Europeană, prin formarea unei alianțe cu patru țări europeni. Austria, Ungaria, Polonia și Italia au fost identificate drept state cu care SUA „ar putea colabora mai mult…cu scopul de a le îndepărta” de UE. Casa Albă neagă existența acestui document și susține că singura Strategie de Securitate a SUA este cea făcută publică de Administrația Trump.
