Un concert de excepție a avut loc la OrheiLand, organizat la inițiativa lui Ilan Șor, de Ziua Copilului. Evenimentul care a marcat deschiderea sezonului estival a atras, potrivit organizatorilor, aproximativ 50 mii de oameni, dornici de distracție și muzică bună. Interpreta din Rusia, Klava Coca, s-a numărat printre surprizele serii. Atât vedeta din străinătate, cât și interpreții autohtoni au încântat publicul cu melodiile îndrăgite. Oamenii au dansat și s-au distrat pe cinste, într-o atmosferă de poveste.

Pe scena de la OrheiLand au urcat și reprezentanții echipei Partidului „ȘOR”, printre care conducerea municipiului și raionului Orhei, consilieri locali și raionali din toată țara, precum și deputații ai formațiunii care i-au felicitat pe toți cei prezenți cu ocazia Zilei Copilului. Un mesaj de felicitare a fost transmis și de către liderul formațiunii, Ilan Șor, la inițiativa căruia a fost construit cel mai mare parc de distracții din Moldova, dar și din regiune.

„Am vorbit recent cu un francez, care a rămas uimit ceea ce a văzut aici. I-am spus că Disneyland din Paris nu se compară cu OrheiLand din Moldova. Diferența e că OrheiLand totul este gratuit. Așa cum spune Ilan Șor, zâmbetul și fericirea copilului nu au preț. Copiii sunt ceea ce avem mai scump și noi, părinții, facem tot ce ne stă în putință pentru ca ei să crească fericiți. De aceea, porțile municipiului Orhei, ale OrheiLand, sunt deschise pentru toți”, a menționat primarul municipiului Orhei, Pavel Verejanu.

„Orheiul și OrheiLand este inima distracției, a bunei dispoziții și a dragostei. Îi mulțumim dlui Ilan Șor pentru tot efortul pe care l-a depus și pentru că a construit acest parc imens de distracții. Vreau ca toată lumea să ridice mâinile în sus, în semn de mulțumire pentru acest proiect”, a afirmat președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu.

De asemenea, fostul viceprimar al municipiului Orhei, deputatul Reghina Apostolova, a menționat că în cei cinci ani de la deschiderea OrheiLand, peste trei milioane de oameni au vizitat acest parc de distracții.

„Pe teritoriul acestui parc, au avut loc multe evenimente frumoase, dar au fost și multe greutăți. Suntem cu toții aici datorită faptului că echipa Partidului „ȘOR” a depășit toate dificultățile cu demnitate. OrheiLand a fost și va fi al locuitorilor din Orhei, dar și al cetățenilor din toată țara”, a accentuat Reghina Apostolova.

„Mă bucur să văd că OrheiLand este plin de copii și de emoții pozitive. Cinci ani consecutiv, toată această atmosferă este posibilă datorită lui Ilan Șor, care a adus țării noastre speranță și bunăstare. Copiii din Republica Moldova sunt mândria și viitorul țării noastre și noi vrem ca toți copiii noștri să aibă de toate. Ilan Șor a spus de mai multe ori că trebuie să aducem Europa acasă, să creăm condiții decente pentru toată lumea. Nouă ne-a reușit să construim Europa acasă, spre deosebire de cei care se plâng că nu e posibil asta, că e complicat sau invocă alte motive. Mă bucur că am reușit să construim o asemenea bijuterie aici, la Orhei. La mulți ani tuturor copiilor!”, a fost mesajul deputatului Marina Tauber.

La rândul său, președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a anunțat că OrheiLand va fi și mai frumos decât este în prezent.

„Când am discutat împreună cu ai mei colegi despre construirea OrheiLand am vorbit și despre cum trebuie să arate țara noastră – frumoasă, înfloritoare, astfel încât oamenii să se simtă bine și confortabil. Îi felicit pe toți copiii cu ocazia Zilei Copilului și le urez ca toate visurile lor să se realizeze. OrheiLand se va dezvolta. În prezent, acest parc este cel mai bun din Moldova, dar eu voi face tot posibilul ca acesta să fie cel mai frumos din Europa, astfel încât să ne invidieze și cei de este hotare”, a dat asigurări Ilan Șor.

Cel mai mare parc de distracții din Moldova, dar și din regiune – OrheiLand a fost construit în 2018 și inaugurat în același an, în 1 iunie, cu ocazia Zilei Copilului. Anul acesta, OrheiLand se află la cea de-a cincea ediție. În sezonul de vară, parcul va activa în fiecare zi. Mai exact, luni, va fi deschis între orele 16:00 și 22:00, iar de marți până duminică – de la ora 10:00 până la 22:00.

#concert #Ilan Șor #OrheiLand

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.