Cu toate că au la dispoziție telefoane, aplicații și softuri ce permit crearea de video-uri, infografice, animații și GIF-uri, tinerilor le lipsesc abilitățile de scenaristică, regie și storytelling. Și profesorii mărturisesc că pandemia a crescut necesitatea utilizării aplicațiilor digitale și transmiterea informațiilor într-un mod interactiv. De aceea, Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” și Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” și-au unit eforturile pentru a instrui în Storytelling, producție și editare video peste 60 de profesori și elevi din rețeaua celor 31 de școli Clasa Viitorului.

Sorina Lungu, elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Ștefănești: „La școală, adesea ni se solicită să elaborăm prezentări interactive și mini filmulețe de cercetare. Tehnicile de scriere, editare și producere a video-urilor pe care le-am dobândit la aceste instruiri mă vor ajuta să produc videouri mai bune. Am învățat, că pentru a realiza un video calitativ, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte: parametrii camerei, unghiul de filmare, de compoziția cadrului, direcția luminii, calitatea sunetului. În același timp, am învățat și principiile de bază în alcătuirea unui scenariu care să atragă publicul”.

Proiectul „Clasa Viitorului” își propune să dezvolte abilitățile digitale și competențele necesare secolului 21 în rândurile tinerilor. Clasa Viitorului aduce metode noi și tehnologii digitale în procesul de predare-învățare și vine să transforme educația. Proiectul este implementat în 31 de instituții educaționale din țară și un centru de training pentru profesori, susținut de către USAID, Suedia, UK și Fundația Orange, sub patronajul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Alexei Gavriliță, profesor de informatică și coordonator TIC la liceul „Mihail Sadoveanu” din Călărași: „În contextul pandemiei, nu putem găzdui oaspeți de la alte școli care doresc să viziteze Clasa Viitorului din instituția noastră, de aceea, vom crea video-uri, ce ne vor permite să mediatizăm succesele noastre și să informăm comunitatea despre activitățile pe care le desfășurăm. Instruirea în Storytelling va spori interesul elevilor pentru domeniile creative. Cu siguranță, avem elevi care își doresc să devină specialiști în marketing și relații cu publicul, jurnaliști, regizori de imagine, scenografi, editori ș.a.m.d.”

Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” a elaborat o serie de cursuri specializate în domeniile creative, printre care design grafic, producție de sunet și muzică, animație, creare de benzi desenate, podcasting. Acestea sunt destinate tinerilor, ce doresc să-și testeze abilitățile și talentele și să aleagă o carieră în domeniile creative, sau specialiștilor ce vor să-și aprofundeze cunoștințele tehnice. Cursul de Storytelling și Producere Video a fost menit să ajute profesorii împreună cu elevii să dezvolte conținut video, pentru a promova imaginea și activitățile instituției de învățământ și a stimula interesul tinerilor pentru educația STEAM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică). Abilitățile STEAM sunt în topul abilităților necesare pentru angajare, iar creativitatea și artele, exprimate prin intermediul mijloacelor media digitale, contribuie la dezvoltarea multilaterală a tinerilor.

Serghei Budici, mentor: „Pe parcursul celor două zile de instruiri ne-am străduit să ghidăm participanții cum să creeze un video cap-coadă, din momentul conceptualizării și scrierii scenariului până la montare și urmărirea reportajului final pe ecran. Ne-a surprins interesul sporit pentru curs, iar formatul de organizare online ne-a permis să avem o prezență de peste 60 de participanți în fiecare zi. La sfârșitul instruirii i-am provocat pe elevi și profesori să creeze un video de prezentare a Clasei Viitorului din școala lor, în baza cunoștințelor acumulate.”

Instruirile au fost organizate cu suportul Proiectului de Competitivitate, finanțat de USAID, Suedia și UK.

Sateliții ruși au provocat de mai multe ori întreruperi ale semnalului GPS de câteva secunde în toată Europa, potrivit The New York Times (NYT) care citează un studiu recent furnizat publicației americane de oameni de știință specializați în tehnologia GPS și de o persoană familiarizată cu un briefing al Forțelor Aeriene ale SUA privind bruiajul. NYT a aflat, de asemenea, că Uniunea Europeană a efectuat o anchetă cu privire la incidente, deși rezultatele acesteia sunt clasificate, a declarat un purtător de cuvânt, transmite Digi24.

Conform sursei citate, concluziile fac parte dintr-un articol de cercetare publicat joi de Todd Humphreys, șeful Laboratorului de Radionavigație de la Universitatea din Texas la Austin, precum și dintr-o cercetare efectuată separat de Richard Bowden și alți experți în navigație de la marea firmă spaniolă de tehnologie GMV.

Împreună, aceștia au concluzionat că, în cel puțin trei dintre cele 75 de cazuri identificate de ei din 2019 încoace, interferența a provenit de la sateliți ruși. Deși suspectează că și restul cazurilor implică aceeași rețea rusă, ei spun că datele disponibile nu sunt suficient de detaliate pentru a identifica vinovatul. Însă, în toate incidentele, același tip de semnal pare să fie cauza interferenței. Bowden a mai spus că semnalele de bruiaj intenționate arată de obicei ca un zgomot aleatoriu, în timp ce acest semnal este clar structurat și bine conceput.

Oamenii de știință nu au reușit să determine motivele rușilor sau dacă aceștia știu măcar dacă semnalele sateliților lor interferează cu serviciile GPS. Dar ceea ce-i îngrijoreaz pe experți este că această activitate — fie ea răuvoitoare sau accidentală — poate continua neîntrerupt ani de zile și poate perturba o tehnologie atât de fundamentală pentru lumea modernă. Un purtător de cuvânt al UE a declarat că se construiește un sistem pentru „detectarea și localizarea interferențelor”, printre alte măsuri de apărare a semnalelor critice de navigație.

Biroul de presă al Ambasadei Rusiei la Washington, D.C., a declarat: „Deocamdată, nu avem niciun comentariu în acest sens.”

Oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene ale SUA au fost informați cu privire la interferențe, potrivit unei persoane familiarizate cu briefingul, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta evaluările interne ale guvernului. Persoana respectivă a confirmat că interferențele aveau loc și că rețeaua de sateliți ruși era responsabilă, dar nu a specificat numărul de incidente sau intenția.

Majoritatea sistemelor de bruiaj funcționează prin generarea unui semnal puternic și zgomotos pe — sau în apropierea — aceleiași frecvențe ca semnalul GPS. Oamenii de știință compară acest fenomen cu modul în care o persoană care strigă într-o cameră va acoperi vocea unei persoane care vorbește în șoaptă.

În acest caz, sateliții perturbatori transmit semnale pe o frecvență adiacentă celei GPS utilizate pe scară largă, dar acestea sunt suficient de puternice încât să se suprapună. Perturbările au loc aproape în întregime în Europa și afectează rețelele GPS ale SUA, Chinei și Uniunii Europene — dar nu și pe cea a Rusiei.

Întreruperile au afectat dispozitive din Islanda până în Italia, dar sunt de scurtă durată, durând mai puțin de 10 secunde de fiecare dată. Acestea nu au provocat perturbări majore, deoarece majoritatea dispozitivelor sunt capabile să utilizeze ultima poziție cunoscută a utilizatorului pentru a naviga pentru o perioadă scurtă de timp sau să recurgă pentru scurt timp la un semnal de rezervă.

Aceste cazuri se numără printre primele exemple cunoscute de interferențe GPS provenite din spațiu. Celelalte două cazuri cunoscute public în care sateliți — unul chinez și unul american — au interferat cu semnalele GPS au fost rezultatul unor defecțiuni tehnice izolate care au provocat interferențe pe frecvențe mai puțin utilizate.

Dar chiar dacă interferența este neintenționată, cercetătorii, academicienii și foștii ofițeri militari au îngrijorări serioase cu privire la amenințarea pe care o reprezintă bruiajul din spațiu pentru GPS.