60 de elevi și profesori pasionați de crearea videourilor cu telefonul au dezvoltat abilități de storytelling

Cu toate că au la dispoziție telefoane, aplicații și softuri ce permit crearea de video-uri, infografice, animații și GIF-uri, tinerilor le lipsesc abilitățile de scenaristică, regie și storytelling. Și profesorii mărturisesc că pandemia a crescut necesitatea utilizării aplicațiilor digitale și transmiterea informațiilor într-un mod interactiv. De aceea, Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” și Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” și-au unit eforturile pentru a instrui în Storytelling, producție și editare video peste 60 de profesori și elevi din rețeaua celor 31 de școli Clasa Viitorului.

Sorina Lungu, elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Ștefănești: „La școală, adesea ni se solicită să elaborăm prezentări interactive și mini filmulețe de cercetare. Tehnicile de scriere, editare și producere a video-urilor pe care le-am dobândit la aceste instruiri mă vor ajuta să produc videouri mai bune. Am învățat, că pentru a realiza un video calitativ, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte: parametrii camerei, unghiul de filmare, de compoziția cadrului, direcția luminii, calitatea sunetului. În același timp, am învățat și principiile de bază în alcătuirea unui scenariu care să atragă publicul”.

Proiectul „Clasa Viitorului” își propune să dezvolte abilitățile digitale și competențele necesare secolului 21 în rândurile tinerilor. Clasa Viitorului aduce metode noi și tehnologii digitale în procesul de predare-învățare și vine să transforme educația. Proiectul este implementat în 31 de instituții educaționale din țară și un centru de training pentru profesori, susținut de către USAID, Suedia, UK și Fundația Orange, sub patronajul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Alexei Gavriliță, profesor de informatică și coordonator TIC la liceul „Mihail Sadoveanu” din Călărași: „În contextul pandemiei, nu putem găzdui oaspeți de la alte școli care doresc să viziteze Clasa Viitorului din instituția noastră, de aceea, vom crea video-uri, ce ne vor permite să mediatizăm succesele noastre și să informăm comunitatea despre activitățile pe care le desfășurăm. Instruirea în Storytelling va spori interesul elevilor pentru domeniile creative. Cu siguranță, avem elevi care își doresc să devină specialiști în marketing și relații cu publicul, jurnaliști, regizori de imagine, scenografi, editori ș.a.m.d.”

Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” a elaborat o serie de cursuri specializate în domeniile creative, printre care design grafic, producție de sunet și muzică, animație, creare de benzi desenate, podcasting. Acestea sunt destinate tinerilor, ce doresc să-și testeze abilitățile și talentele și să aleagă o carieră în domeniile creative, sau specialiștilor ce vor să-și aprofundeze cunoștințele tehnice. Cursul de Storytelling și Producere Video a fost menit să ajute profesorii împreună cu elevii să dezvolte conținut video, pentru a promova imaginea și activitățile instituției de învățământ și a stimula interesul tinerilor pentru educația STEAM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică). Abilitățile STEAM sunt în topul abilităților necesare pentru angajare, iar creativitatea și artele, exprimate prin intermediul mijloacelor media digitale, contribuie la dezvoltarea multilaterală a tinerilor.

Serghei Budici, mentor: „Pe parcursul celor două zile de instruiri ne-am străduit să ghidăm participanții cum să creeze un video cap-coadă, din momentul conceptualizării și scrierii scenariului până la montare și urmărirea reportajului final pe ecran. Ne-a surprins interesul sporit pentru curs, iar formatul de organizare online ne-a permis să avem o prezență de peste 60 de participanți în fiecare zi. La sfârșitul instruirii i-am provocat pe elevi și profesori să creeze un video de prezentare a Clasei Viitorului din școala lor, în baza cunoștințelor acumulate.”

Instruirile au fost organizate cu suportul Proiectului de Competitivitate, finanțat de USAID, Suedia și UK.

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.