În Republica Moldova, aproximativ 2.750 de companii se află în prezent în procedură de insolvabilitate, adică nu își mai pot achita datoriile la timp. În fiecare an sunt deschise încă 250–300 de astfel de dosare, iar aproximativ 180–200 de companii își încetează definitiv activitatea și sunt radiate.

Problemele din acest domeniu au afectat de-a lungul timpului foarte mulți cetățeni. Pentru a găsi soluții, în Parlament a fost creat un grup de lucru care analizează situația și pregătește propuneri de îmbunătățire a legislației.

În același timp, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune modificarea Legii insolvabilității. Scopul este ca firmele aflate în dificultate financiară să poată interveni mai devreme pentru a-și redresa activitatea, înainte de a ajunge la faliment. Noile prevederi urmăresc să ofere companiilor șanse mai bune de reorganizare, să păstreze locurile de muncă și să reducă pierderile atât pentru antreprenori, cât și pentru creditori.

Cât de grav este impactul insolvabilității asupra economiei și cetățenilor?
De ce ajung atât de multe companii în incapacitate de plată? Este o problemă de management sau de sistem?
Există un risc de abuz sau de „iertare artificială” a datoriilor?
Cine plătește, de fapt, nota de plată: statul, creditorii sau cetățenii?
Există o estimare clară a pierderilor totale generate de insolvabilități? Câte milioane pierde anual statul din cauza firmelor care ajung în insolvabilitate?
Cât de des insolvabilitatea este folosită ca metodă de evitare a datoriilor?
Există suficiente controale pentru a preveni fraudele în aceste proceduri?
De ce statul nu reușește să prevină colapsul atâtor companii?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 25 iunie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Dinu Plîngău, deputat și Irina Selevestru, avocată, practiciană în insolvență și fondatoarea CNI Moldinsolv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #insolvabilitate #Realitatea de Privește

Criză de finanțare la ONU. 8,3 milioane de refugiați și persoane strămutate forțat riscă să rămână fără acces la servicii de asistență în acest an, avertizează Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR. Organizația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize financiare din istoria sa, după reducerea finanțărilor din partea Statelor Unite și a altor donatori.

Potrivit unui nou raport al UNHCR, agenția are în prezent un deficit de finanțare de 5,789 miliarde de dolari. Fondurile disponibile au scăzut cu 24% între 2024 și 2025, iar în iulie 2026 UNHCR primise doar 32% din cele 8,505 miliarde de dolari necesare pentru activitatea din acest an, relatează Reuters.

În același timp, numărul persoanelor strămutate forțat și al celor fără cetățenie rămâne aproape de niveluri record. UNHCR estimează că populația aflată sub mandatul său va ajunge la 131,2 milioane de persoane până la sfârșitul anului, față de 129,4 milioane la sfârșitul lui 2025.

Agenția avertizează că reducerea finanțării afectează deja programele de înregistrare a refugiaților, protecția copiilor și serviciile pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen.

În Ciad, unde au ajuns numeroși refugiați din cauza războiului din Sudan, aproximativ 319.000 de persoane se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare, iar aproximativ 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure și programe de prevenție.

În Sudan, unde ONU descrie situația drept cea mai gravă criză de strămutare din lume, aproximativ 140.000 de refugiați și solicitanți de azil nu erau înregistrați până la jumătatea anului. Activitățile de înregistrare au fost suspendate în primele cinci luni din 2026.

Probleme sunt raportate și în Afganistan, unde sprijinul financiar pentru persoanele care se întorc în țară a fost redus de la 375 la 170 de dolari pentru fiecare persoană. Numai în acest an, peste un milion de oameni au revenit în Afganistan din țările vecine, inclusiv Iran și Pakistan.

UNHCR spune că a luat deja măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor. Agenția și-a redus personalul cu 33% în 2025, a închis birouri în 140 de locații și și-a oprit operațiunile în 15 țări, comparativ cu 2024.

Organizația avertizează și asupra creșterii ponderii finanțărilor destinate unor proiecte strict determinate. Acestea reprezintă în prezent 51% din fondurile primite, față de 19% în urmă cu cinci ani. Potrivit UNHCR, această situație limitează capacitatea agenției de a redirecționa rapid banii către cele mai urgente crize.