Șapte companii aeriene sunt acuzate de avocați ai unor organizații de protecție a consumatorilor de „practici abuzive” legate de taxarea bagajului de mână. Plângerea a fost deja depusă la Comisia Europeană. Avocații consumatorilor au depus o plângere la Comisia Europeană împotriva a șapte companii aeriene, scrie tagesschau.de, precizând că aceștia au invocat drept motiv taxele suplimentare pe care companiile aeriene le percep pentru transportul bagajelor de mână care depășesc o anumită dimensiune.

Organizația umbrelă pentru protecția consumatorilor din Europa, BEUC, cu sediul la Bruxelles, a declarat că unele companii aeriene își exploatează clienții prin această practică. Mai exact, plângerea este îndreptată împotriva a șapte companii aeriene – inclusiv Ryanair, Easyjet și Wizz Air. Aceste companii aeriene permit pasagerilor să transporte gratuit o piesă mică de bagaj de mână, care de obicei trebuie să încapă sub scaun.

BEUC face referire la o hotărâre din 2014 a Curții Europene de Justiție. Conform acestei hotărâri, nu se poate percepe nicio taxă suplimentară pentru bagajul de mână, atâta timp cât acesta îndeplinește „cerințe rezonabile” privind dimensiunea și greutatea. Unde se situează exact această limită nu a fost încă reglementat în regulamentele UE.

Din punctul de vedere al apărătorilor consumatorilor, limitele impuse de companiile aeriene în cauză sunt inadecvate și, prin urmare, ilegale. Aceștia au solicitat UE să introducă reglementări mai precise: de exemplu, ar trebui să se specifice până la ce dimensiune este considerată adecvată o piesă de bagaj de mână și ce servicii trebuie să includă în mod obligatoriu un bilet.Reforma planificată a Regulamentului privind drepturile pasagerilor aerieni, pe care statele UE o discută în prezent, este „oportunitatea perfectă” pentru acest lucru, a declarat directorul general al Beuc, Agustín Reyna.

Plângerea depusă de BEUC și alte 16 organizații din Malta, Spania, Franța, Olanda, Cipru, Portugalia, Republica Cehă, Grecia, Polonia, Norvegia și Germania vizează companiile aeriene: Easyjet, Norwegian Airlines, Ryanair, Transavia, Volotea, Vueling şi Wizzair.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bagaj #companii aeriene

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.