Ziua Internaţională a Femeii, celebrată pe 8 martie, nu este o sărbătoare atât de veche. Prima dată, această sărbătoare a avut loc pe 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca şi în alte câteva ţări europene, unde s-au desfăşurat marşuri şi manifestaţii cu caracter socialist. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeaşi dată în anul 1848, regele Prusiei a trebuit să facă faţă unei revolte armate şi a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Contrar aşteptărilor, Ziua Femeii, pe care o sărbătorim pe 8 Martie, nu este la fel de veche ca Mărţişorul. Această sărbătoare s-a născut undeva la începutul secolului trecut, şi este strâns legată de mişcarea feministă, şi destul de ciudat, de ideologia socialistă.

În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York City cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, potrivit unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internațională a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceeași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă abia în 1913.

Cu toate că această sărbătoare s-a născut din dorinţa de a face ca femeia să-i devină egală bărbatului, persoanele de sex feminin încă nu sunt plătite la fel ca bărbaţii, nu sunt prezente în acelaşi număr ca bărbaţii în afaceri şi politică, iar violenţele comise împotriva acestora sunt mult mai grave decât cele suferite de bărbaţi.

• În Armenia, potrivit Wikipedia după prăbuşirea Uniunii Sovietice, sărbătorirea Zilei Internaţionale a Femeii a fost abandonată şi înlocuită cu ziua „Maternităţii şi a Frumuseţii”, celebrată pe 7 aprilie.

• În această zi, în Italia, femeile primesc de la bărbaţi mimoze. Obiceiul este similar cu cel din Rusia şi Albania, unde pe lângă mimoze, doamnele mai primesc şi ciocolată.

• În România, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Ungaria, Republica Moldova, Muntenegru, Rusia, Serbia, Slovacia şi Slovenia, cel mai comun cadou sunt florile.

• În unele ţări, precum Portugalia, femeile sărbătoresc ziua de 8 martie cu petreceri la care au acces doar doamnele.

• În ţări precum India şi Pakistan, aceasta zi este plină de semnificaţii având în vedere restricţiile culturale şi religioase la care sunt supuse femeile.

• În Polonia, această zi esta marcată, pe lângă florile şi cadourile pentru doamne, de numeroase demonstraţii feministe.

În unele cazuri, Ziua Internaţională a Femeii a dus la o serie de practici care au discriminat bărbaţii. De exemplu, în Marea Britanie, Consiliul Tower Hamlets a închis una dintre librăriile sale pentru toţi bărbaţii într-o zi de 8 martie. Astfel, angajaţii de sex masculin şi toţi bărbaţii care doreau să-şi facă abonament sau să citească au trebuit sa găsească în acea zi, un alt loc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt exemplu este cel din 8 martie 2000, când un grup de militanţi feminişti a ars crucifixe pe treptele unei biserici romano-catolice din Montreal, Canada.

În Republica Cehă, având în vedere că sărbătoarea Zilei Femeii era legată de ideologia comunistă, această zi a căzut în uitare după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Desigur, social-democraţii şi comuniştii cehi nu s-au lăsat bătuţi aşa că, sărbătoarea Zilei Femeii pe 8 martie a fost „reabilitată” recent de Parlamentul ceh şi numită „zi oficială importantă”.

Ziua Internaţională a Femeii a stârnit violenţe la Teheran în Iran pe 4 martie 2007. Atunci poliţia a bătut şi arestat zeci de femei şi bărbaţi care plănuiau organizarea unui miting pe 8 martie. Potrivit Wikipedia, Shadi Sadr Mahbubeh Abbasgholizadeh şi alte câteva persoane din cele care au fost arestate atunci au fost eliberate pe 19 martie, astfel punând capăt unei greve a foamei de 15 zile.

Ziua Internaţională a Femeii este astăzi sărbătoare oficială în Afganistan, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Burkina Faso, Cambodia, China (numai pentru femei, Cuba, Georgia, Guinea-Bissau, Eritrea, Kazakhsan, Kyrgyzstan, Laos, Madagascar (numai pentru femei), Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal (doar pentru femei), Rusia, Tajikistan, Turmkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam si Zambia.

Potrivit tradiţiei, în această zi bărbaţii le oferă mamelor, soţiilor, prietenelor, colegelor, etc. buchete de flori şi mici cadouri. În anumite ţări, Ziua Internaţională a Femeii coincide cu Ziua Mamei, sărbătoare în care mamele şi bunicile primesc cadouri de la copii şi nepoţi.

#8 martie #cadouri #femei #traditie

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.