Internetul abundă în principii și trucuri de slăbit. Deși pot avea un pic de adevăr, mare parte sunt, în realitate, mituri fără suport științific, care promovează comportamente nesănătoase în relația cu mâncarea și propriul corp. Iată 8 dintre cele mai frecvente mituri despre slăbire și adevărul din spatele lor:

Grăsimile trebuie eliminate din dietă

“Grăsimile îngrașă, deci dacă vrei să slăbești ar trebui să le scoți din dietă. Este adevărat că grăsimile au 9 kcal/gram (în timp ce carbohidrații și proteinele au, fiecare 4 kcal/gram), astfel că vin din start cu o densitate calorică mai mare. Însă asta nu înseamnă că ar trebui eliminate complet din alimentație, deoarece sunt esențiale pentru buna funcționare a creierului și absorbția nutrienților.

Deși în teorie pare că produsele low-fat sunt mai bune decât cele cu conținut mai mare de grăsime, în practică nu e întotdeauna așa. De exemplu, chiar dacă lactatele degresate au mai puține calorii față de cele integrale, acestea din urmă au avantajul că oferă senzație mai mare de sațietate. Adesea, produsele cu conținut redus de grăsimi au alte ingrediente pentru a compensa gustul, cum ar fi zahăr sau sare, iar rezultatul s-ar putea să nu fie tocmai sărac în calorii.

Ca să slăbești, redu cantitatea de grăsimi din alimentație și alege preponderent grăsimile polinesaturate și mononesaturate, ca avocado, ulei de măsline, nuci, semințe, somon etc.

Alimentul X slăbește / alimentul Y îngrașă

Înlocuiește X și Y cu absolut orice aliment îți trece prin minte și obții unul dintre cele mai celebre mituri de slăbire. Internetul este plin de liste cu alimente care ard calorii și accelerează metabolismul sau, dimpotrivă, cu „dușmani periculoși” pentru dietă.

În realitate, nu putem spune despre un aliment că îngrașă sau slăbește pur și simplu, deoarece contează cantitatea și frecvența cu care este consumat. Chiar și un produs caloric, ca de exemplu untul de arahide (aprox. 600 kcal/ 100g), poate fi inclus în dietă într-o cantitate rezonabilă, păstrând deficitul caloric necesar slăbirii. O porție de cartofi prăjiți o dată la 2 săptămâni nu o să te îngrașe, dacă în general ai o alimentație echilibrată.

Nu ai voie să mănânci zahăr

Printre primele măsuri pe care le iau cei care vor să slăbească este să elimine dulciurile din dietă. Zahărul a devenit o prezență obișnuită inclusiv în multe produse sărate, ca pâine, sosuri, conserve etc., deci dacă nu citim eticheta poate nici nu ne dăm seama că e acolo. Consumul ridicat de zahăr a fost legat de un risc mai mare de diabet, obezitate și boli cardiovasculare, deci este bine să ai grijă la cât mănânci. Cantitatea maximă recomandată zilnic este 38 g (9 lingurițe de zahăr), în cazul bărbaților și 25 g (6 lingurițe de zahăr), în cazul femeilor.

Totuși, o persoană sănătoasă nu are nevoie să excludă de tot zahărul din alimentație nici când vrea să slăbească. Te poți bucura din când în când de prăjitura preferată sau de o bucățică de ciocolată fără probleme.

Te îngrași dacă mănânci după ora 18:00

Mâncatul seara pare a fi un obicei problematic dacă vrei să slăbești, iar multe persoane preferă să renunțe de tot la cină sau cel puțin la a mânca după o anumită oră. Există studii care arată că alimentele sunt procesate diferit în funcție de ora la care sunt consumate datorită ritmului circadian. Deși sincronizarea acestuia cu programul de mese are beneficii pentru sănătate, impactul asupra slăbitului nu este semnificativ.

Ca idee generală, este bine să mănânci cu 2-3 ore înainte de somn, iar alimentele consumate să se digere mai ușor. Altfel, dacă mergi la culcare la ora 23:00 și iei ultima masă la ora 17:00, s-ar putea ca între timp să ți se facă foame și să dai iama prin frigider la miezul nopții.

Trebuie să urmezi o dietă strictă

Pentru unele persoane, a fi la dietă înseamnă a face foamea și a urma un set de reguli stricte, fie prin reducerea exagerată a numărului de calorii și/ sau prin renunțarea totală la anumite alimente/ categorii de alimente. În practică, o astfel de dietă este greu de respectat pe termen lung, produce frustrare și, în final, eșuează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O dietă realistă și sănătoasă promovează varietatea alimentelor și poate fi ținută mai mult timp, fără să te simți privat de plăcerea de a mânca.

Carbohidrații îngrașă

La fel ca grăsimile, carbohidrații joacă “rolul negativ” în multe diete. Sunt studii care arată beneficiile regimurilor low carb și este adevărat că proteinele oferă un grad ridicat de sațietate, deci ajută la gestionarea apetitului când vrei să slăbești. Însă nu trebuie să-i excluzi din alimentație sau să te temi de ei, ci doar să-i alegi cu grijă.

Carbohidrații nu sunt toți la fel. E o diferență de calorii și nutrienți dacă vom compara un corn cu ciocolată și un măr, de exemplu. Carbohidrații nerafinați, bogați în fibre sunt importanți pentru sănătate și îi poți servi la mesele tale zilnice: fructe, legume, cartofi, cereale integrale, orez, paste etc.

Fructele au zahăr și trebuie evitate

Fructele proaspete au o valoare nutritivă ridicată și sunt o alegere excelentă ca gustare. Pe lângă zahărul prezent în mod natural, ele conțin fibre, apă, vitamine, minerale și antioxidanți, fiind în general destul de sărace în calorii. Desigur, nu trebuie să exagerezi și să consumi 1 kg de banane zilnic, însă le poți include fără griji în alimentație, chiar dacă vrei să scazi în greutate.

Poți să slăbești eficient cu ceaiuri sau pastile

Există multe produse care promit că te scapă de grăsime, că vei avea un abdomen bine definit și o talie de invidiat. Toate astea, într-un timp record, fără vreo implicare din partea ta.

Fie că sunt ceaiuri, pastile, batoane sau shake-uri, suplimentele de slăbit nu produc o slăbire sănătoasă, care să dureze în timp, independent de ce mănânci și câtă mișcare faci. Nu au suport științific și pot fi chiar periculoase pentru sănătate. Ca regulă de bază, moderația este cheia când vrei să slăbești (și nu numai). Dietele foarte restrictive, produsele care slăbesc miraculos sau principiile extreme nu îți vor aduce beneficii pentru siluetă și nici pentru sănătatea ta fizică sau mentală.

#alimentatie #mituri #sanatate #slabit

Cum transformi o lansare de carte aridă sau o premieră de teatru într-un subiect pe care publicul să-l devoreze pe nerăsuflate? Sâmbătă, 19 septembrie 2026, sala Teatrului „Alexie Mateevici” s-a transformat dintr-un spațiu al spectacolului într-un laborator viu de jurnalism cultural.

Tinerii cursanți ai proiectului „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” s-au întâlnit pentru a învăța cum să dea viață textelor, în cadrul workshopului „Cum transformăm cultura într-o poveste jurnalistică relevantă”. Ghidul lor în această călătorie dincolo de culise a fost Elena Frunze-Hatman, actriță, manager cultural și directoarea teatrului gazdă.

Cu multă căldură și deschidere, Elena le-a vorbit viitorilor jurnaliști despre dinamica din spatele cortinei și despre felul în care un eveniment cultural poate deveni o poveste care ajunge cu adevărat la public.

„Cultura nu înseamnă doar liste de date și nume pe afișe, ci înseamnă emoție pură și oameni”, a fost una dintre ideile care au stat la baza întâlnirii.

Iar pentru tineri, experiența nu s-a limitat la informații și exerciții. A fost și o ocazie de a descoperi perspective noi și de a interacționa cu oameni din domeniu. Rozana Eremia a vorbit despre această experiență ca despre un spațiu în care dezvoltarea profesională vine la pachet cu conexiuni noi:

„Este un seminar foarte important, pentru că dezvoltă foarte multe abilități, pe plan și profesional, dar și este plăcut să faci cunoștință cu oameni diferiți.”

Pe parcursul workshopului, participanții au învățat să depășească clișeele dintr-un interviu, să asculte cu adevărat un artist și să caute miezul uman din spatele unui act de creație. Pentru Cristian Guțu, întâlnirea directă cu profesioniștii este unul dintre motivele pentru care aceste workshopuri sunt importante:

„Am venit la aceste seminare pentru a cunoaște, în primul rând, mentorii care sunt aici, pentru că ei au o anumită analiză, o anumită experiență în domeniul în care se află și ne pot împărtăși experiența lor cu noi.”

Ce s-a întâmplat în laboratorul practic?

Exerciții intense: Tinerii au lăsat deoparte limbajul academic rigid și au rescris comunicate culturale de presă, transformându-le în știri dinamice și atractive pentru publicul modern.
Storytelling multimedia: S-a discutat despre cum muzica, teatrul și literatura pot fi povestite vizual pe platformele digitale, fără a le știrbi din valoare.
Limba română ca standard: S-a subliniat importanța unei exprimări corecte, curate și elevate, ca instrument esențial al jurnalistului și ca modalitate de promovare a valorilor autentice.

Dar poate cel mai valoros lucru s-a întâmplat atunci când teoria a fost pusă în practică. Participanții au scris, au prezentat și au primit feedback pe propriile materiale.

Pentru Bianca Perju, exercițiul a venit chiar cu o mică descoperire personală:

„Am scris o știre despre viața culturală a Chișinăului, am prezentat-o și a fost apreciată. Am descoperit și eu acest talent la mine, astăzi.”

Astfel, workshopul a devenit mai mult decât o lecție despre jurnalism cultural. A fost un spațiu în care tinerii au putut să testeze idei, să primească feedback, să pună întrebări și, poate, să descopere ceva nou despre propriul lor potențial.

Iar când cultura este privită nu doar prin prisma evenimentului, ci prin prisma oamenilor, emoțiilor și poveștilor din spatele lui, un simplu spectacol, o carte sau o expoziție poate deveni începutul unei povești jurnalistice care merită spusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.