Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri, scrie Adevarul.ro.

„Unul dintre principalele semne distinctive ale îmbătrânirii este deteriorarea celulară acumulată care duce la disfuncția organelor și, în cele din urmă, la moarte. Cheia pentru a rămâne sănătos este reducerea la minimum a daunelor celulare”, a declarat Dr. Brett Osborn, neurolog din Florida și expert în longevitate la Senolytix, pentru Fox News Digital.

Medicii au împărtășit cele mai frecvente opt comportamente nesănătoase care accelerează procesul de îmbătrânire și sfaturi pentru a le evita.

1. Fumatul

S-a dovedit că fumatul scurtează speranța de viață. Cercetătorii de la Action on Smoking and Health din Marea Britanie au raportat că un fumător de 30 de ani se poate aștepta să trăiască încă aproximativ 35 de ani – comparativ cu 53 de ani, în cazul unui nefumător.

„Fumatul accelerează îmbătrânirea prin expunerea la substanțe chimice nocive, reducerea aportului de oxigen, descompunerea colagenului și creșterea stresului oxidativ. Efectele nocive ale tutunului se extind dincolo de sănătatea plămânilor, accelerând îmbătrânirea pielii și crescând riscul bolilor gingiilor și a pierderii dinților”, a declarat dr. Dawn Ericsson, obstetrician/ginecolog și director medical la AgeRejuvenation din Tampa, Florida.

Fumatul introduce toxine care afectează elasticitatea pielii și producția de colagen, ceea ce duce la apariția ridurilor, a adăugat Osborn.

Cea mai rapidă soluție este…lăsatul de fumat. Unii obțin rezultate cu terapia de înlocuire a nicotinei sau medicamente precum bupropionul și vareniclina, spun experții.

2. Expunerea excesivă la soare

Expunerea excesivă la soare poate duce la îmbătrânire prin deteriorarea ADN-ului pielii, provocând riduri, piele lăsată și pete întunecate, a remarcat Ericsson.

Osborn a fost de acord, avertizând și despre un riscul crescut de cancer de piele.

„Folosirea regulată de protecție solară cu un SPF ridicat, purtarea de îmbrăcăminte de protecție și evitarea expunerii la soare în timpul orelor de vârf poate proteja pielea”, este sfatul lui Osborn.

Menținerea hidratării și utilizarea antioxidanților precum vitaminele C și E sunt metode care pot ajuta, de asemenea, la protejarea pielii.

3. Alimentația precară

S-a demonstrat că o dietă cu deficit de nutrienți accelerează îmbătrânirea.

„O dietă bogată în alimente procesate, zaharuri și grăsimi nesănătoase poate provoca inflamații, deteriora colagenul și accelera îmbătrânirea pielii”, a avertizat Ericsson.

Dietele bogate în alimente procesate și zaharuri pot provoca inflamații și daune radicalilor liberi, a adăugat Osborn.

„Starea indusă de rezistență la insulină sau prediabetică te plasează cu un pas mai aproape de temutul „sindrom metabolic” – o poartă către boli precum boala coronariană, cancerul și boala Alzheimer”, a completat el.

Pentru a reduce semnele de îmbătrânire, experții recomandă o dietă echilibrată, bogată în fructe cu indice glicemic scăzut, legume, proteine slabe și grăsimi antiinflamatoare (omega-3 și omega-9).

Alte sfaturi includ planificarea prealabilă a meselor și gustărilor – cu accent pe concentrarea pe alimente neprocesate – pentru a evita alegerile impulsive nesănătoase, potrivit Ericsson. Gătitul acasă, controlul porțiilor și menținerea hidratării sunt, de asemenea, modalități bune de a îmbunătăți aportul nutritiv.

4. Lipsa de exerciții fizice

„Lipsa exercițiilor fizice contribuie la îmbătrânire, provocând pierderea musculară, reducerea densității osoase, creșterea în greutate și probleme cardiovasculare”, a spus Ericsson, pentru sursa citată.

Activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea masei musculare, circulației și sănătății cognitive pe măsură ce îmbătrânim.

Activitatea fizică regulată, în special antrenamentul de forță, este fundamentală pentru a ne menține sănătatea, potrivit lui Osborn. În zilele de pauză, el sugerează 45 de minute de antrenament de anduranță mai ușor, cum ar fi mersul pe jos, canotajul, înotul sau joggingul.

Pentru a susține o rutină de exerciții pe termen lung, este importantă găsirea acelor activități care să vă facă plăcere.

5. Consumul excesiv de alcool

Alcoolul deshidratează pielea și poate duce la leziuni hepatice și tulburări cognitive, a avertizat Osborn.

„De asemenea, provoacă probleme cu reglarea zahărului din sânge și este strâns asociată cu obezitatea”, a spus el. „Deoarece alcoolul este o toxină celulară, accelerează procesul de îmbătrânire.”

Consumul cronic de alcool poate deshidrata pielea, poate afecta ficatul și crește riscul de declin cognitiv. Ca și în cazul fumatului, soluția este eliminarea consumului de alcool, au fost de acord experții.

6. Stresul cronic

În timp ce un anumit grad de stres este normal și sănătos, nivelurile cronice ridicate de stres pot scurta telomerii, acele structuri ale proteinei ADN care „joacă un rol central în soarta și îmbătrânirea celulelor”, potrivit National Institutes of Health.

„Stresul cronic poate, de asemenea, exacerba afecțiunile pielii și poate afecta sănătatea mintală, accelerând îmbătrânirea”, a adăugat Ericsson.

Stresul pe termen lung afectează capacitatea organismului de a se repara și poate duce la îmbătrânirea prematură, potrivit lui Osborn.

Tehnicile de control al stresului, includ meditația, terapia și activitatea fizică regulată. Antrenamentul de forță reduce, de asemenea, producția de cortizol (câteva ore după antrenament) – și, în virtute, facilitează somnul, care este esențial pentru reducerea stresului.

7. Somnul inadecvat

Lipsa somnului accelerează îmbătrânirea prin reducerea sănătății pielii, creșterea inflamației și provocând dezechilibru hormonal, a menționat Ericsson.

Somnul inadecvat, de asemenea, împiedică repararea celulelor și afectează funcția cognitivă. Odihna corespunzătoare este crucială pentru procesele de regenerare ale organismului, a remarcat Osborn.

Pentru a optimiza sănătatea somnului, Osborn a sugerat stabilirea unui program regulat, crearea unui mediu odihnitor și evitarea stimulentelor înainte de culcare.

„De asemenea, reducerea la minimum a consumului de carbohidrați cu câteva ore înainte de culcare poate facilita inducerea somnului”, a spus el.

Este recomandată renunțarea la telefonul mobil, laptop și tabletă, pentru a minimiza interferența luminii albastre cu producerea de melatonină, hormonul de somn al organismului.

8. Igiena orală deficitară

Igiena orală deficitară accelerează îmbătrânirea provocând boli ale gingiilor, pierderea dinților, dinți pătați și respirație urât mirositoare, a avertizat Ericsson.

„Boala gingiilor și pierderea dinților nu afectează numai sănătatea orală, ci și bunăstarea generală, contribuind la un aspect îmbătrânit”, a adăugat specialista.

Igiena orală optimă necesită controale stomatologice regulate, periaj adecvat, precum și folosirea aței dentare și a unei ape de gură antimicrobiene. Limitarea alimentelor cu zahăr și acide, evitarea produselor din tutun, hidratarea corespunzătoare și mestecatul gumei fără zahăr după mese pot fi ajutoare pentru menținerea sănătății orale.

#experti #imbatranire #obiceiuri

Conducerea Energocom rămâne, deocamdată, neschimbată. Premierul Vasile Tofan spune că nu există o decizie privind schimbarea directorului întreprinderii, Eugeniu Buzatu, deși recunoaște că sunt probleme care trebuie soluționate în ceea ce privește achizițiile de gaze. Declarația a fost făcută joi, 1 octombrie.

„Nu voi comenta acum niciun fel de cerere. Pot să vă spun că nu există la moment o decizie ce ține de schimbări la Energocom”, a declarat Tofan.

În același timp, premierul spune că Energocom trebuie să își schimbe modul în care cumpără gazele, astfel încât Republica Moldova să fie mai bine pregătită pentru perioadele următoare. Printre soluțiile analizate sunt și contractele pe termen lung.

„Avem provocări acolo de a schimba paradigma de achiziții de gaze, cel puțin, pentru perioada următoare (… ) să fim mai bine securizați cu contracte pe termen lung. (…) Eu înțeleg frustarea oamenilor, și eu sunt foarte frustrat de prețul pe care îl avem, dar trebuie să învățăm din tot ce s-a făcut și nu s-a făcut și, cel puțin, acum, pentru iarna asta, dacă o să reușim să găsim gaze mai ieftine, șansele nu sunt mari, dar avem careva șanse și nu pot să deschid toate cărțile( … ) Nu voi face compromisuri nici cu legalitatea, nici cu transparența”, a spus premierul joi, 1 octombrie.

Eugeniu Buzatu este director general al Energocom din luna august a acestui an. Anterior, acesta a exercitat funcția de director interimar al întreprinderii, începând din decembrie 2024.

Activitatea lui Buzatu a ajuns în atenția presei și din cauza veniturilor obținute la Energocom. Potrivit informațiilor publicate în investigații jurnalistice și declarațiilor de avere, acesta a încasat anual aproape 1,2 milioane de lei de la companie. În spațiul public au fost discutate și diferențele dintre salariul de funcție, de aproximativ 47.000 de lei brut, și veniturile lunare mai mari obținute prin prime, sporuri și alte stimulente.

Buzatu a respins anterior criticile privind veniturile sale și a calificat dezvăluirile drept populism. Acesta a explicat că remunerările sunt legate de responsabilitățile pe care le are și de volumul operațiunilor gestionate de Energocom.

De asemeena, directorul companiei a fost criticat și în contextul profiturilor înregistrate de Energocom în ultimii ani. Compania a acumulat aproximativ 1,2 miliarde de lei profit, iar Buzatu a explicat că acești bani reprezintă mijloace circulante necesare activității întreprinderii și nu pot fi utilizați direct pentru reducerea tarifelor la gaze. Acesta a mai spus că o parte din profit este transferată la bugetul de stat sub formă de dividende.