Majoritatea telespectatorilor de la noi preferă emisiunile realizate în Moldova. O demonstrează topul producţiilor TV care au înregistrat cea mai mare audienţă în ultima lună.

Potrivit datelor AGB, 80 la sută din „top 20 emisiuni” reprezintă producţie locală, iar 90 de procente dintre acestea sunt în limba română. 16 poziţii revin anume producţiilor locale, relatează PublikaTV.

În ultima perioadă, mai mulţi radiodifuzori, experţi media şi membri ai Consiliului Audiovizualului au pus în discuţie importanţa susţinerii producătorilor autohtoni de televiziune.

„Brandurile comerciale pe care le veţi vedea susţin produsul autohton. Mulţumim pentru solidaritate!”

Astfel de mesaje sunt difuzate în pauzele publicitare din timpul emisiunilor autohtone, în încercarea de a atrage campanii de promovare pentru producțiile locale în română şi rusă.

Ponderea produsului local în oferta televiziunilor din jurisdicţia Republicii Moldova ar urma să crească substanţial de la 1 septembrie 2022, când va intra în vigoare reclasificarea radiodifuzorilor, operată de Consiliul Audiovizualului.

Prin decizia din martie a CA, numărul televiziunilor naţionale a crescut de la 13 la 41. Iar aceasta înseamnă că încă 28 de posturi vor fi obligate să difuzeze cel puţin opt ore de conţinut autohton zilnic, în loc de patru ore, cât este cota pentru televiziunile regionale.

Potrivit preşedintelui Consiliului Audiovizualului, această decizie ar urma să asigure cerinţe egale faţă de toate posturile TV care au în grilă programe pentru telespectatori din toată ţara şi care sunt recepţionate de 2/3 din populaţie.

Monitorizarea privind respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte cota de produs autohton va începe chiar din prima jumătate a lunii septembrie.

Totodată, un proiect de lege privind securizarea spaţiului informaţional prevede noi pârghii de responsabilizare a televiziunilor care vor refuza să respecte cota obligatorie de emisiuni autohtone. Documentul adoptat în prima lectură de PAS stabileşte că posturile TV ar urma să fie private de dreptul de a difuza publicitate pentru o perioadă de până la un an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CA #producție locală #rating #top #tv

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.