Un minut de reculegere a fost păstrat marți în ședința plenară a Parlamentului, în memoria victimelor primei operațiuni a deportărilor staliniste din Moldova. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, peste 30.000 de oameni au fost scoși din propriile case, urcați în vagoane de marfă și deportați la mii de kilometri depărtare. Familii întregi au fost despărțite, iar mulți nu au mai revenit niciodată acasă.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis:

„Vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre. Despre oameni care au îndurat foamete, frig, umilință și suferințe greu de imaginat. Mulți dintre ei nu s-au mai întors acasă. Tragedia deportărilor este tragedia poporului nostru și avem datoria să păstrăm vie memoria lor și să transmitem generațiilor viitoare adevărul despre crimele unui regim totalitar.”

Vineri, 12 iunie, la ora 09:00, în Piața Marii Adunări Naționale va fi inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, organizată de Ministerul Culturii. Expoziția poate fi vizitată până pe 6 iulie, zilnic, între orele 09:00 și 21:00.

În premieră, o expoziție similară va fi organizată și la Bălți, în fața Gării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#minut de reculegere #parlament

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.