Circa 1,2 milioane de lei vor fi alocate de CNAM din fondul măsurilor de profilaxie pentru achiziționarea, în acest an, a primului lot de preparate imunologice antirabice. Este vorba despre 9.000 de doze de vaccin antirabic și 40 de flacoane de imunoglobulină antirabică.

Preparatele au fost recepționate la depozitul național de vaccinuri din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).

„Vaccinul a fost livrat în termen și corespunde specificațiilor contractuale. Livrarea a fost însoțită de toate documentele confirmative privind respectarea condițiilor de calitate și păstrare a lanțului de frig neîntrerupt pe tot parcursul traseului, inclusiv certificatele de conformitate și de origine, precum și protocolul testelor efectuate de producător.

În total, pentru anul 2026, în fondul măsurilor de profilaxie au fost planificate peste 2,3 milioane de lei pentru achiziționarea a 18 mii de doze”, se arată în comunicatul emis de Centrul Național de Asigurări în Medicină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că vaccinul antirabic este indicat pentru prevenirea rabiei la copii și adulți atât în cadrul imunizării primare, cât și în situațiile de expunere la virusul rabic.

#achizitionare #bani alocati #CNAM #vaccin antirabic

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia