Ponderea produselor ilicite de tutun pe piața ucraineană a atins un nivel record de 18% în ultimii cinci ani, ca urmare a creșterii accizelor. Între timp, organizațiile neguvernamentale din Moldova propun o creștere neplanificată a accizelor la produsele din tutun. Mai exact, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele pentru dispozitivele de încălzire a tutunului.

Un studiu realizat de institutul de analiză Kantar Ucraina în luna mai a acestui an a arătat că, în perioada ianuarie-mai, ponderea țigărilor contrafăcute de pe piața internă a crescut cu 3,1% față de 2020 ajungând la 5,1%. Ponderea produselor din tutun marcate ca fiind destinate exportului și vândute ilegal în Ucraina s-a majorat cu 4,8% până la 7,6%. În același timp, ponderea țigărilor de contrabandă a scăzut cu 0,5% ajungând la 1,7%, scrie infotag.

În afară de aceasta, piața legală a tutunului este estimată acum la 32,7 miliarde de bucăți, în scădere cu 18% față de 2020 și cu peste 40% mai puțin decât volumul din 2018.

Reamintim că Guvernul de la Chișinău a primit o propunere ce prevede modificarea calendarului fiscal și majorarea accizelor la produsele din tutun. Și anume, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele de încălzire a tutunului. Autorii propunerii fac referire la Ucraina, unde legea prevede o creștere anuală a accizei pentru tutun cu 20%, de la 1 ianuarie 2019 până la 1 ianuarie 2025.

Anul trecut, Guvernul moldovean a aprobat un calendar al accizelor pentru perioada 2021-2023, care prevede o creștere anuală a accizelor la țigări și rezervele de tutun cu 15%. Autoritățile au decis să nu majoreze accizele în mod excesiv, deoarece acest lucru ar putea duce la dezvoltarea pieței tenebre și, respectiv, la pierderi de venituri pentru bugetul de stat.

Calendarul accizelor pentru 2021-2023 a fost adoptat ținându-se cont de riscurile de contrabandă, de puterea de cumpărare a populației, pe de o parte, și de reducerea atractivității mărfurilor dăunătoare sănătății, precum și de îndeplinirea obligațiilor față de Uniunea Europeană, pe de altă parte.

În Moldova, majorarea echilibrată a accizelor a contribuit la prevenirea creșterii contrabandei cu produse din tutun, reușindu-se menținerea acesteia la un nivel relativ scăzut, de circa 2%.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.