După ce în presă au apărut informații precum că șeful Inspectoratului de Poliție Călărași, Oleg Rău ar fi fost demis și retrogradat din funcție pentru că ar fi instalat un crucifix la intrarea în localitate, utilizând resursele instituției, reprezentanții Serviciului protecție internă și anticorupție a MAI vin cu unele precizări în acest sens.

SPIA confirmă faptul că șeful IP Călărași a fost sancționat disciplinar cu retrogradarea din funcție, iar ordinul ar fi fost semnat de ministra de Interne, Ana Revenco.

„La 8 octombrie curent, Serviciul protecție internă și anticorupție a MAI a inițiat anchetă de seviciu cu referire la unele acțiuni pretins ilegale admise de către șeful Inspectoratului de poliție Călărași al IGP al MAI. În cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că, șeful IP Călărași al IGP al MAI a folosit bunurile și resursele instituției în alte scopuri decât cele de serviciu, administrând astfel neeficient patrimoniul ce i-a fost încredinţat pentru uz în activitatea de serviciu, cu antrenarea subalternilor în timpul programului de muncă și în afara acestuia, activități improprii statutului de polițist. Potrivit art. 52 al Legii 288/2016, și pct.13 subpct.1 din Statutul disciplinar al funcționarul public cu statut special din MAI, funcţionarului îi este interzis să utilizeze în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale, echipamentele speciale informaţionale şi alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu ce îi este pusă la dispoziţie pentru exercitarea atribuţiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora. Ca rezultat, șeful IP Călărași al IGP al MAI, a fost sancționat disciplinar cu retrogradare în funcție, fiind numit în funcția de șef al Sectorului de Poliție nr. 4 din cadrul aceluiași inspectorat. Menționăm faptul că, ordinul cu privire la sancționarea disciplinară, poate fi contestat în termen de 30 de zile”, anunță responsabilii de la SPIA.

Amintim că în presă au apărut astăzi mai multe informații în acest sens. Șeful IP Călărași ar fi fost demis, după ce la ordinul său, mai mulți polițiști au fost implicați în lucrările de instalare a unui crucifix la intrarea în localitate, în afara orelor de serviciu.

#Calarasi #crucifix #demisie

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.