Deși încă nu a fost prezentat în Parlament, reprezentanții Centrului Național Anticorupție au deja o reacție vizavi de raportul elaborat de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități, publicat pe site-ul Parlamentului, cu privire la Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada anilor 2016 – 2020 și pe parcursul a 9 luni din anul 2021.

Potrivit CNA, raportul este unul imprecis, superficial și lipsit de obiectivitate.

„Afirmațiile precum că CNA ar fi sabotat procesul de evaluare și ar fi furnizat intenționat informații lacunare sau divergente nu corespund realității”, se mai precizează în comunicatul CNA.

„Centrul Național Anticorupție a luat act de Raportul de evaluare a activității CNA, pentru perioada anilor 2016 – 2020 și pe parcursul a 9 luni din anul 2021, plasat pe site-ul Parlamentului și îl califică drept unul imprecis, superficial și lipsit de obiectivitate. Analizând conținutul documentului, CNA a constatat că informația, prezentată de instituție în cadrul audierilor parlamentare, atât în formă scrisă cât și verbală, a fost analizată greșit, au fost interpretate defectuos datele și cifrele, oferite Comisiei și au fost date calificative eronate unor procese instituționale. Pe întreaga perioadă de control parlamentar, Centrul și-a manifestat deschiderea, a furnizat toată informația solicitată (peste 1 000 de file) și a pus la dispoziția membrilor comisiilor datele suplimentare cerute, în termenii indicați și în volumul solicitat. Afirmațiile precum că CNA ar fi sabotat procesul de evaluare și ar fi furnizat intenționat informații lacunare sau divergente nu corespund realității. Pentru a evita inducerea în eroare a opiniei publice și pentru a corecta greșelile de conținut ale acestui Raport, Centrul Național Anticorupție a remis astăzi pe numele Parlamentului o notă de dezacord pe marginea Raportului de evaluare, în care a făcut precizările necesare”, se arată în comunicat.

Amintim că deputații urmează să audieze astăzi și raportul de activitate al Centrului Național Anticorupție, pentru perioada ianuarie 2016 – 2021, iar Ruslan Flocea, șeful Centrului Național Anticorupție, a anunțat că nu va da curs invitației întrucât decizia de a-l demite a fost deja luată de majoritatea PAS.

Potrivit noilor modificări operate la legea CNA, noul director al Centrului Național Anticorupție urmează să fie propus deja de cel puțin 20 de deputați plenului Parlamentului pentru numire în funcție, adică se omite procedura de alegere prin concurs.

Proiectul de lege prevede ca directorul CNA să fie numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de deputați, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

Totodată, Comisia juridică, numiri și imunități va verifica corespunderea candidaților propuși la cerințele stabilite și va prezenta Parlamentului avize privind întrunirea condițiilor legale de numire în funcție.

Inițiativa legislativă, elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea Partidului Acțiune. Autorii proiectului menționează că aprobarea prezentului proiect de lege va permite implicarea plenară a CNA în realizarea strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021-2024 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia și exercitarea atribuțiilor în domeniul combaterii corupției.

De asemenea, deputații afirmă că s-a recurs la această metodă pentru a preveni trucarea concursului, așa cum s-a atestat în 2019, când a fost ales și numit actualul director al CNA. BECS a criticat inițiativa și nu a votat, motivând prin faptul că asemenea funcții trebuie expuse la concurs deschis și nu efectuate prin numiri.

#CNA #parlament #raport

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.