Deși încă nu a fost prezentat în Parlament, reprezentanții Centrului Național Anticorupție au deja o reacție vizavi de raportul elaborat de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități, publicat pe site-ul Parlamentului, cu privire la Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada anilor 2016 – 2020 și pe parcursul a 9 luni din anul 2021.

Potrivit CNA, raportul este unul imprecis, superficial și lipsit de obiectivitate.

„Afirmațiile precum că CNA ar fi sabotat procesul de evaluare și ar fi furnizat intenționat informații lacunare sau divergente nu corespund realității”, se mai precizează în comunicatul CNA.

„Centrul Național Anticorupție a luat act de Raportul de evaluare a activității CNA, pentru perioada anilor 2016 – 2020 și pe parcursul a 9 luni din anul 2021, plasat pe site-ul Parlamentului și îl califică drept unul imprecis, superficial și lipsit de obiectivitate. Analizând conținutul documentului, CNA a constatat că informația, prezentată de instituție în cadrul audierilor parlamentare, atât în formă scrisă cât și verbală, a fost analizată greșit, au fost interpretate defectuos datele și cifrele, oferite Comisiei și au fost date calificative eronate unor procese instituționale. Pe întreaga perioadă de control parlamentar, Centrul și-a manifestat deschiderea, a furnizat toată informația solicitată (peste 1 000 de file) și a pus la dispoziția membrilor comisiilor datele suplimentare cerute, în termenii indicați și în volumul solicitat. Afirmațiile precum că CNA ar fi sabotat procesul de evaluare și ar fi furnizat intenționat informații lacunare sau divergente nu corespund realității. Pentru a evita inducerea în eroare a opiniei publice și pentru a corecta greșelile de conținut ale acestui Raport, Centrul Național Anticorupție a remis astăzi pe numele Parlamentului o notă de dezacord pe marginea Raportului de evaluare, în care a făcut precizările necesare”, se arată în comunicat.

Amintim că deputații urmează să audieze astăzi și raportul de activitate al Centrului Național Anticorupție, pentru perioada ianuarie 2016 – 2021, iar Ruslan Flocea, șeful Centrului Național Anticorupție, a anunțat că nu va da curs invitației întrucât decizia de a-l demite a fost deja luată de majoritatea PAS.

Potrivit noilor modificări operate la legea CNA, noul director al Centrului Național Anticorupție urmează să fie propus deja de cel puțin 20 de deputați plenului Parlamentului pentru numire în funcție, adică se omite procedura de alegere prin concurs.

Proiectul de lege prevede ca directorul CNA să fie numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de deputați, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

Totodată, Comisia juridică, numiri și imunități va verifica corespunderea candidaților propuși la cerințele stabilite și va prezenta Parlamentului avize privind întrunirea condițiilor legale de numire în funcție.

Inițiativa legislativă, elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea Partidului Acțiune. Autorii proiectului menționează că aprobarea prezentului proiect de lege va permite implicarea plenară a CNA în realizarea strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021-2024 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia și exercitarea atribuțiilor în domeniul combaterii corupției.

De asemenea, deputații afirmă că s-a recurs la această metodă pentru a preveni trucarea concursului, așa cum s-a atestat în 2019, când a fost ales și numit actualul director al CNA. BECS a criticat inițiativa și nu a votat, motivând prin faptul că asemenea funcții trebuie expuse la concurs deschis și nu efectuate prin numiri.

#CNA #parlament #raport

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.