Piața imobiliară din Republica Moldova renaște a doua oară după obținerea independenței. După ce 13 ani prețurile apartamentelor au scăzut, în prezent, de mai bine de un an, acestea sunt în creștere. Apartamentele de pe piața secundară vor fi din ce în ce mai accesibile, iar cele de pe piața primară vor fi din ce în ce mai greu să fie procurate. O analiză a pieței imobiliare este făcută de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 19 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a utilizat date de la diverse agenții imobiliare, oferite de către Banca Națională (BNM). Potrivit expertului, în acest an, 2021, se cumpără mai greu apartamente decât un an în urmă și decât acum 13 ani, când piața imobiliară a intrat în declinul continuu.

„În 2006 trebuia să muncești 36,4 ani ca să procuri un apartament de 70 de metri pătrați în municipiul Chișinău. Ulterior, datorită creșterii substanțiale a salariilor în lei și a unui curs valutar stabil, proces început încă în 2007, a crescut puternic, până în 2020, capacitatea moldovenilor de plată, iar prețul apartamentelor tot scădeau. În anii 2019-2020 prețul apartamentelor noi a crescut nesubstanțial, iar al celor vechi practic a rămas neschimbat sau chiar a fost într-o ușoară scădere. Astfel, moldovenii au ajuns în 2020 că trebuie să lucreze 8,5 ani pentru procurarea unui apartament de 70 de metri pătrați. Însă, în acest an, efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a înrăutățit, iar moldovenii trebuie deja să lucreze 9,5 ani pentru a putea procura un apartament de 70 de metri pătrați. Explicația este că salariile moldovenilor au crescut, însă prețurile apartamentelor au crescut mult mai rapid, cu aproape 30% la apartamentele noi, decât salariile”, a menționat expertul.

Analistul economic menționează că în anul 2008, în trimestrul IV, când piața imobiliară a ajuns la cel mai ridicat nivel, un apartament de 70 de metri pătrați din municipiul Chișinău costa aproape 61 de mii de euro. După aceasta, a urmat scăderea continuă până în 2018, când pentru un apartament de 70 de metri pătrați erau necesari circa 38 de mii de euro. La sfârșitul anului trecut, când prețurile apartamentelor se aflau de jumătate de an în creștere, trebuiau deja 42 de mii de euro pentru un apartament de 70 de metri pătrați. În acest an, în trimestrul III, un apartament de 70 de metri pătrați în Chișinău, deja costă 50 de mii de euro.

„Pentru prima dată în trimestrul III al acestui an salariul mediu anual în Republica Moldova a trecut de 5 mii de euro. Până în 2016 acesta a fost pe o linie dreaptă – de 2800 de euro. Din 2017 a început să crească semnificativ salariul mediu lunar pe economie în Republica Moldova. În trimestrul III al acestui an se estimează că va fi, în mediu lunar, de 9100 de lei. Ca rezultat, avem un salariu mediu anual de 5073 de euro”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul mai susține că în anii 2007-2008 prețurile apartamentelor noi erau mai mici decât ale celor vechi. În 2009, erau aproape egale. Această situație s-a păstrat constant până în anii 2016-2017, din cauza că se ieftineau toate. În Republica Moldova se profilează tot mai clar o segmentare a pieței. Există o diferență de 33% dintre apartamentele noi și cele vechi. Circa 25% dintre moldoveni preferă, doresc și pot să procure apartamente noi, care deja au prețuri cu mult mai mari, iar în următorii ani prețul apartamentelor noi ar putea fi de până la două ori mai mare decât al celor vechi.

Potrivit economistului, încă nu am ajuns la prețurile care au fost în anii 2008, când trebuia să cumperi cu 900 de euro un metru pătrat din suprafața unui apartament, față de media de 702 euro în prezent. Totuși, chiar dacă se întorc acele timpuri, astăzi este mai ușor să procuri un apartament decât acum 15 ani. Instrumentele financiare disponibile astăzi, acum 13 ani pur și simplu nu existau. În prezent, moldovenii foarte ușor pot accesa credite imobiliare.

Totodată, în acest an, în primele nouă luni, moldovenii s-au împrumutat mai mult decât în orice an din istoria Republicii Moldova. În nouă luni băncile au alocat deja cetățenilor 2,5 miliarde de lei pentru procurarea imobilelor, iar până la sfârșitul anului va aloca cel mai probabil încă un miliard de lei.

#apartament #piata imobiliara #Veaceslav Ionita

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.