Curs valutar
  • EUR
    20.1666
    0.0699%
  • USD
    18.3175
    0.4722%
  • RUB
    0.2215
    0%
  • RON
    3.7699
    0.0769%
  • UAH
    0.4030
    0.4715%

Toate știrile

17 noiembrie 2026

Promo-LEX: Starea de urgență – un pretext pentru îngrădirea drepturilor fundamentale

27 Apr. 2021, 16:22
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Apr. 2021, 16:22 // Actualitate //  Realitatea.md

Asociația Promo-LEX solicită autorităților anularea stării de urgență, instituită la nivel național până în data de 30 mai, și cere aplicarea unor măsuri reale de combatere a COVID-19, în interesul populației, cu ingerințe minime în drepturile și libertățile fundamentale.

Responsabilii susțin că starea de urgență a fost instituită în scop politic, pentru a împiedica dizolvarea Parlamentului, iar decizia nu a avut în sine scopul de a combate răspândirea virusului ucigaș. Dovada celor spune o reprezintă și deciziile suplimentare impuse, precum limitarea libertății de circulație între orele 23:00-05:00 sau interzicerea accesului în spațiile publice, care mai târziu au fost anulate chiar de către membrii CSE.

Promo-LEX: Restricțiile au avut ca efect interzicerea exercitării libertății de întrunire pașnică:

  • CSE a interzis desfășurarea întrunirilor publice fără a justifica o asemenea măsură. Pînă în acel moment, întrunirile publice se puteau desfășura cu participarea a maxim 50 de persoane și cu obligativitatea distanței între persoane de minim 1 metru, purtarea măștii și sancțiuni pentru nerespectarea restricțiilor;
  • interzicerea întrunirilor a fost neuniformă, deoarece CSE nu a interzis alte genuri de adunări publice (cum ar fi cele din piețele comerciale, centrele comerciale sau adunările cu caracter religios) care implică un număr mare de persoane și au loc preponderent în spații închise, unde riscul de transmitere a virusului este mai mare;
  • de facto, CSE a interzis doar întrunirile prin care se exercită libertatea de exprimare, implicit dreptul de a protesta, ceea ce indică asupra motivării politice a restricției, și nu intenția de a contracara răspîndirea COVID-19;
  • prin Dispoziția nr. 1, CSE a prelungit cu 60 de zile termenul de examinare a petițiilor, iar prin dispoziția nr. 3 a dublat termenele legale de soluționare a cererilor de solicitare a informațiilor și a petițiilor;
  • ca efect, cetățenilor practic li se suspendă pe cel puțin 30 de zile dreptul de a obține reacția autorităților la cerințele formulate prin petiții, fapt care încalcă dreptul la petiționare (Articolul 52 din Constituția Republicii Moldova);
  • dublarea termenului de răspuns la solicitările de informație afectează direct posibilitatea mass-media, organizațiilor civice sau cetățenilor activi de a obține prompt informații de interes public și a monitoriza acțiunile guvernanților, lucru crucial în perioada de criză prin care trecem.

În context, responsabilii solicită anularea stării de urgență, lucru care , potrivit lor, sporește riscul abuzurilor din partea autorităților și diminuează considerabil participarea societății civile în procesul decizional, fără a contribui la stoparea răspîndirii virusului SARS-CoV-2.

Realitatea Live

17 Nov. 2026, 10:14
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
17 Nov. 2026, 10:14 // Slider //  Vlada Ciorici

Președintele Mongoliei, Ukhnaa Khürelsükh, și-a anunțat marți demisia, informează AFP. Decizia vine la o zi după ce principalul partid de opoziție l-a acuzat de corupție și l-a amenințat cu destituirea.

Khürelsükh a anunțat retragerea în cadrul unei conferințe de presă. El a afirmat că este „acuzat pe nedrept și defăimat” și că pleacă din funcție pentru a-și „reabilita reputația”.

„Consider că este în interesul justiției ca șeful statului să renunțe la funcțiile sale și ca adevărul să fie stabilit. Prin urmare, anunț oficial că renunț la onorabila funcție de președinte al Mongoliei. Voi sesiza autoritățile competente cu privire la cei care mi-au defăimat reputația și voi încerca să-mi restabilesc onoarea”, a declarat el.

Acuzațiile opoziției

Luni, Partidul Democrat a emis un comunicat în care afirma că „această țară a devenit profund coruptă”. Formațiunea i-a cerut președintelui să demisioneze sau să se confrunte cu o procedură parlamentară de destituire. De asemenea, a solicitat deschiderea unor anchete împotriva mai multor înalți responsabili guvernamentali, printre care și Khürelsükh.

Președintele neagă acuzațiile

Khürelsükh a negat orice faptă reprobabilă: „Sunt o persoană care nu a furat niciodată de la popor sau de la stat pe durata mandatului meu de președinte. Nu am mințit și nu am furat niciodată. Nu am înșelat pe nimeni.”

Ce urmează

Potrivit legislației mongole, interimatul va fi asigurat de președintele Parlamentului, Sandag Byambatsogt, din Partidul Poporului Mongol (PPM), aflat la putere. Alegerile prezidențiale trebuie organizate în termen de patru luni.

Criză politică de luni de zile

Mongolia trece de luni de zile prin turbulențe politice, iar în interiorul PPM au loc lupte interne. În martie, parlamentarii au numit al treilea prim-ministru în mai puțin de un an, după mai multe săptămâni de proteste anticorupție. Mii de tineri au ieșit atunci în stradă în capitala Ulan Bator, revoltați împotriva elitelor bogate și a ceea ce ei consideră a fi o nedreptate generalizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!