Autoritatea Națională de Integritate (ANI) informează că, în săptămâna 22 – 26 noiembrie 2021 a inițiat 12 proceduri de control și în alte 29 de cazuri, inspectorii de integritate au refuzat inițierea controalelor, motivele acestora fiind invocate în procesele verbale publicate pe pagina web a ANI. Totodată, juriștii ANI au reprezentat interesele instituției în 36 de ședințe de judecată, inclusiv într-un dosar de confiscare a averii.

Totodată, în procedurile de control inițiate, în controlul averii, sunt vizați un primar din raionul Hîncești și un consilier din Consiliul Lăpușna, raionul Hîncești.

„În verificarea conflictelor de interese figurează un director a unui laborator din subordinea ANSA, un administrator al unei întreprinderi municipale din Orhei, un șef interimar de direcție din cadrul Consiliului raional Basarabeasca, un director de Școală de Arte Plastice din sudul țării, un primar din raionul Taraclia și un director de grădiniță din raionul Cahul”.

De asemenea, în investigații mai sunt vizați un funcționar public cu statut special din cadrul Biroului Vamal Centru, un funcționar din cadrul Direcției generale, educație, tineret și sport Botanica a municipiului Chișinău și un consilier din Ciorescu, mun. Chișinău, care sunt anchetați pe incompatibilități de funcție. Iar, un fost angajat al AGEPI este supus verificărilor pentru posibila încălcare a regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

„Două constatări au fost stabilite săptămâna precedentă de inspectorii de integritate. Astfel, un fost deputat a fost constatat cu diferență substanțială în mărime pe 1,9 milioane de lei, iar un consilier din Consiliul Coșcodeni din raionul Sângerei a săvârșit un conflict de interese. Inspectorii de integritate au refuzat să inițieze proceduri de control pe numele a patru primari, șapte consilieri, opt funcționari publici sau cu statut special, trei șefi de grădinițe și alți funcționari de stat. Procesele verbale cu privire la refuzul inițierii controalelor sunt publice pe pagina web a ANI, iar argumentările vizavi de deciziile luate pot fi consultate de opinia publică”, se mai arată în nota informativă a ANI.

Și doi consilieri locali din raioanele Hîncești și Leova s-au ales cu câte o amendă pentru nedepunerea declarației de avere și depunerea tardivă a acesteia. Totodată, inspectorii de integritate au transmis 13 soluții pentru rezolvarea conflictelor de interese, care au fost raportate de subiecții declarării. ANI a eliberat 36 de Certificate de Integritate pentru angajarea în funcția publică.

Pe aspectul prevenirii au fost oferite 112 de consultații telefonice, dintre care 20 apeluri fiind înregistrate la Linia instituțională de informare.

#acte de constatare #ANI #controale #sedinte de judecata

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.