Cercetătorii italieni susțin că au descoperit calea de a bloca intrarea SARS-CoV-2 în organism. Noua tehnică încuie poarta de intrare a virusului în celule. Ar fi o soluție cel puțin de a încetini răspândirea virusului în organism și ar putea preveni formele grave ale bolii.

Oamenii de știință italieni lucrează acum la perfecționarea acestei tehnici pentru a obține un medicament de tip nou, pe lângă vaccinuri și anticorpii mono-clonali. Aceștia estimează că primele tratamente ar putea fi gata în aproximativ doi ani.

Cercetătorii Paolo Ciana, Vincenzo Lionetti și Angelo Reggiani propun ca atenția să fie mutată de la caracteristicile virusului și ale proteinei Spike la calea prin care virusul ajunge în celule, și anume receptorul Ace2, pentru ca variantele noi care pot apărea să fie blocate.

Punctul de plecare au fost filamente de acizi nucleici numiți aptameri, capabili să se lege de molecule și proteine, scrie La Stampa, citată de Digi24.ro.

Dacă filamentul de acid nucleic ocupă „încuietoarea” folosită de virus, acesta din urmă nu își poate acționa cheia și, în consecință, nu reușește să intre în celulă.

„În mai puțin de un an, prin impulsul emoțional pe care pandemia l-a generat și în noi cercetătorii, printre milioanele de miliarde de posibili candidați am identificat doi aptameri, adică două filamente de ADN, capabile să blocheze infecția: adevărate „măști” pentru celulele atacate de virus. Pentru a le face să devină un medicament, va trebui să facem aceste macromolecule să devină stabile, astfel încât să poată fi distribuite în țesuturile țintă și să demonstrăm siguranța tratamentului”, a declarat Paolo Ciana.

La rândul lui, Angelo Reggiani a observat că „aptamerii ADN oferă diferite avantaje, spre deosebire de un medicament convențional, și au timpi de producție mai rapizi”.

„Noi credem că, dacă am reuși să stimulăm interesul pentru a ne ajuta în dezvoltarea acestei noi terapii, am putea ajunge la aprobarea unui nou aptamer anti-Covid-19 în termen de 24 de luni”, a spus cercetătorul italian.

#COVID-19 #Italia #SARS-CoV-2

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.