În cadrul vizitei oficiale de la București, din nouă decembrie, Natalia Gavrilița a fost primită la Palatul Cotroceni de președintele României, Klaus Iohannis. Întrevederea a avut loc în contextul vizitei Președintei Maia Sandul la 23 noiembrie, la București și semnării Foii de parcurs actualizate privind domeniile prioritare de cooperare dintre România şi Republica Moldova.

Oficialii au apreciat dialogul politic moldo-român și extinderea colaborării în toate domeniile. A fost accentuată importanța intensificării cooperării la nivel guvernamental și implementării rapide a acțiunilor prioritare stabilite în Foaia de parcurs. Documentul prevede acțiuni de susținere a integrării europene a Republicii Moldova și a procesului de reforme democratice, consolidarea comunității de limbă, istorie și cultură dintre România și Republica Moldova, asistență în dezvoltarea economică și socială a țării noastre.

„Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova e un document important care va ghida, la nivel guvernamental, cooperarea dintre statele noastre în perioada următoare, cuprinzând obiective cât se poate de concrete”, a declarat Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului de la Chișinău i-a mulțumit domnului Președinte Iohannis, în numele cetățenilor Republicii Moldova, pentru sprijinul substanțial care a fost acordat de-a lungul anilor țării noastre. Premierul Natalia Gavrilița a mulțumit pentru solidaritatea manifestată de statul român față de cetățenii Republicii Moldova în lupta cu COVID-19, dar și în gestionarea crizei gazelor. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru efortul medicilor moldoveni care au muncit săptămâni la rând alături de medicii de la spitalul modular din Lipțcani.

Totodată, oficialii au discutat și proiectele comune din sectorul energetic în contextul finalizării conductei de transport al gazelor naturale Iași – Ungheni – Chișinău cu ajutorul căreia Republica Moldova va putea face pași importanți în asigurarea independenței şi securității energetice.

Prim-ministrul a mai subliniat că lupta împotriva corupției reprezintă pre-condiția esențială în procesul de transformare a Republicii Moldova într-un stat european modern:

„Așa vom convinge cetățenii noștri să revină sau să rămână acasă, așa vom consolida instituțiile statului, așa vom atrage tot mai mulți investitori care să creeze locuri de muncă bine plătite pentru cetățeni. Ne dorim mai mulți investitori din România în Republica Moldova, iar Guvernul pe care îl conduc este garanția că oamenii de afaceri vor începe să tratați corect și sprijiniți în țara noastră”, a menționat premierul.

#cooperare bilaterala #Klaus Iohannis #Natalia Gavrilita

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.