Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat joi, 9 decembrie curent, în cadrul consultărilor telefonice cu președintele american Joe Biden și cu ceilalți lideri ai formatului București 9, pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră, pe fondul îngrijorărilor că situația din estul Ucrainei ar putea escalada într-un conflict armat.

Klaus Iohannis a participat la consultări cu omologul american și cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9) al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre, context în care președintele Statelor Unite a prezentat rezultatele discuției pe care a avut-o recent cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, precum și evaluarea sa.

Discuțiile au prilejuit un schimb de opinii cu privire la impactul acțiunilor Rusiei asupra securității aliaților și partenerilor din regiune și coordonarea între statele aliate, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

“Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre, ca expresie a solidarității aliate și a Parteneriatului Strategic solid între România și SUA”, a transmis Palatul Cotroceni.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a salutat dialogul în Formatul București (B9), fapt ce confirmă valoarea acestui format de consultare și coordonare între aliați, mai ales în contextul actual al provocărilor de securitate din Vecinătatea Estică a NATO.

“Președintele României a subliniat importanța informării, coordonării și consultării aliaților în fața acestor provocări de securitate, evidențiind că menținerea unității statelor aliate este esențială în aceste momente”, a indicat sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său. De asemenea, a menționat că este nevoie „să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei”.

Grupul celor nouă de la București include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia și a fost creat de președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Trimiterea de soldați SUA pentru a apăra Ucraina de o agresiune a Rusiei “nu este luată în calcul” pentru că Ucraina nu face parte din NATO, a declarat miercuri Biden, după convorbirea cu Putin și după consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei. Însă, a avertizat Biden, un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est.

“Vom fi probabil obligaţi să ne întărim prezenţa în ţările NATO pentru a le linişti în special pe cele din partea estică. În plus, am spus cu claritate că vom furniza şi mijloace de apărare Ucrainei. Avem o obligație morală și o obligație legală față de aliații noștri din NATO, dacă aceștia ar ataca în temeiul articolului cinci. Este o obligație sacră“, a declarat el, consolidând astfel afirmațiile consilierului său pentru securitate națională.

Președintele american Joe Biden i-a comunicat direct omologului său Vladimir Putin că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare”, a afirmat marți seară Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al liderului de la Casa Albă.

Sullivan a vorbit într-o conferință de presă după o convorbire prin videoconferință între Biden și Putin, în care președintele SUA a avertizat Rusia cu “măsuri severe” economice și “de altă natură” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, în timp ce Moscova a cerut garanții că NATO nu se va extinde spre Est.

Într-o întâlnire pe care a avut-o miercuri cu ambasadorii statelor UE acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a menționat că situația de securitate de la granița cu Ucraina rămâne preocupantă și că trebuie continuate eforturile pentru dezescaladarea situației, dar și pentru consolidarea apărării colective în cadrul NATO.

#Joe Biden #Klaus Iohannis #NATO #Romania #Rusia

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.